"Pentru a putea furniza întăriri atât de rapid, ai nevoie de nişte instalaţii de recepţie în ţările gazdă. Astfel, va fi vorba despre prepoziţionarea furniturilor, echipamentului, pregătirea infrastructurii, baze, cartiere generale. Ideea de bază este că, în viitor, veţi observa o prezenţă NATO mai vizibilă în Estul" Europei, a precizat secretarul general.
Polonia şi trei state baltice s-au declarat alarmate de ameninţarea reprezentată de Rusia şi au cerut o prezenţă NATO mai puternică în regiune. Ele au criticat ceea ce consideră un răspuns simbolic al Alianţei Nord-Atlantice de până în prezent. Însă problema amplasării unor baze permanente în Europa de Est creează disensiuni. Franţa, Italia şi Spania se opun, în timp ce Statele Unite şi Marea Britanie susţin solicitările est-europenilor. Germania, a declarat un oficial NATO, se teme că acest lucru ar putea să provoace Rusia.
Potrivit unor surse, summitul de la Cardiff ar urma să vină cu o formulă care să evite termenul "permanent" referitor la noile baze. "Poate avea loc o rotaţie între state, cu o frecvenţă foarte mare. Ideea este ca orice potenţial agresor să ştie, înainte să se gândească să atace un aliat NATO, că va întâlni la frontieră nu doar militari din ţara respectivă, ci şi trupe NATO. Acesta este lucrul important", a precizat secretarul general al blocului militar occidental.
Singurul cartier general NATO la est de frontiera Războiului Rece se află la Szczecin, pe coasta poloneză a Mării Baltice. Potrivit unor surse, acesta ar putea să devină placa turnantă în cazul unor noi mobilizări. Planurile aeriene şi navale au fost finalizate, dar o înţelegere în privinţa forţelor internaţionale terestre se dovedeşte mai dificil de obţinut.
Întrebat dacă vor exista staţionări permanente internaţionale sub steagul NATO în Europa de Est, Rasmussen a spus că "răspunsul scurt este da. Pentru a preîntâmpina orice neînţelegere, eu adaug expresia «atât timp cât este necesar»".
Secretarul general a precizat că forţele pot fi mobilizate în decurs de câteva ore.
Alianţa Nord-Atlantică a fost luată pe nepregătite de înaintarea bine pregătită a preşedintelui rus în Ucraina, începând din februarie, iar în prezent depune eforturi să găsească noi strategii pentru o nouă eră, în care Rusia s-a transformat dintr-un "partener strategic" al NATO într-un actor ostil a ceea ce Alianţa Nord-Atlantică numeşte un "război hibrid".
Alt lucru susceptibil să-l irite pe Putin este creşterea ajutorului şi intensificarea colaborării NATO cu armata ucraineană.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko urmează să participe la Summitul NATO de la Cardiff, singurul şef al unui stat care nu este membru. Patru "fonduri mutuale" urmează să fie create, şi anume pentru finanţarea logisticii militare ucrainene, structurilor de comandă şi control, apărării cibernetice şi plăţii pensiilor forţelor armate.
