Aceştia – vehicule de investiţii controlate de familia regală din Qatar – sunt cei mai mari investitori şi recent şi-au exprimat îngrijorările legate de pericolele care izvorăsc din litigiile în care este implicată banca şi de strategia pe termen lung a instituţiei, după cum scrie The Wall Street Journal.
Iar Deutsche Bank merge din amendă în amendă, mai ales în SUA, cea mai recentă fiind pentru manipularea preţurilor argintului. Tot în SUA banca este parte într-un proces în care este acuzată că a folosit în propriul beneficiu contribuţiile la schemele de pensionare ale angajaţilor. Mai exact, în acest proces, în care sunt reprezentaţi circa 20.000 de angajaţi, acuzatorii susţin că banca a direcţionat peste 300 de milioane de dolari din contribuţiile pentru pensii spre o schemă proprie de investiţii care percepea comisioane de 11 ori mai mari decât concurenţa, potrivit Bloomberg BNA. Acele comisioane s-ar fi „dus direct în buzunarele Deutsche Bank“.
Se pare că prin conduita sa Deutsche Bank a ajuns de ceva vreme şi în atenţia lui Hillary Clinton, candidatul democrat la preşedinţia SUA. Aceasta le-ar fi spus executivilor Deutsche în 2014 că trebuie să schimbe percepţia publicului că bancherii au „manipulat“ economia, potrivit unor email-uri obţinute de WikiLeaks. Unele persoane din staff-ul de campanie al lui Clinton au vrut ca aceste informaţii să ajungă la presă pentru a arăta că politicianul are o atitudine dură faţă de Wall Street, însă cel puţin un membru proeminent al echipei s-a temut că un astfel de pas va crea efectul contrar, notează CNBC. Una din pricipalele critici pe care candidaţii concurenţi i le-au adus lui Hillary Clinton este că aceasta este prea apropiată de Wall Street.
În Germania, unde Deutsche Bank era considerată cândva o instituţie respectabilă şi un stindard al business-ului german, procurorii au atacat cu apel o decizie prin care au fost achitaţi mai mulţi executivi de top ai băncii acuzaţi că au înşelat o instanţă de judecată cu privire la colapsul din 2002 al imperiului media Kirch, scrie Reuters. O instanţă regională din München a decis în aprilie că nu există dovezi care să sprijine acuzaţiile procurorilor că foştii CEO ai Deutsche Bank Juergen Fitschen, Josef Ackermann şi Rolf Breuer au furnizat informaţii înşelătoare într-un proces anterior legat de falimentul Kirch. Cazul durează deja de 14 ani.
Leo Kirch, care a murit în 2011, l-a învinovăţit pe Rolf Breuer de provocarea prăbuşirii afacerii sale prin punerea sub semnul îndoielii a bonităţii companiei într-un interviu televizat din 2002. Procurorii din München i-au acuzat pe foştii manageri ai Deutsche că au dezinformat o instanţă de apel pentru a evita plata daunelor cerute de Leo Kirch. Dacă ar fi fost condamnaţi, acuzaţii ar fi putut primi pedepse cu închisoarea de până la 10 ani.
Diversele litigii în care este implicată costă Deutsche Bank miliarde de dolari în vremuri în care banca trebuie să-şi reconsidere modelul de afaceri şi să se restructureze pentru a redeveni profitabilă. Acţiunile Deutsche s-au prăbuşit cu 45% anul acesta. Declinul s-a accentuat după ce s-a aflat că banca ar putea fi pedepsită în SUA cu o amendă record de 14 miliarde de dolari.
Investitorii qatarezi sunt îngrijoraţi de erodarea profiturilor băncii şi de pierderea personalului talentat în afaceri principale precum cele de investment banking şi asset management, spun surse apropiate situaţiei. Divizia de asset management a avut trei şefi în ultimele 18 luni, iar managerii s-au găsit în situaţia de a-şi asigura atât clienţii, cât şi angajaţii că banca nu va renunţa la ea. Cryan a spus că operaţiunile de asset management sunt o parte vitală a băncii. Qatarezii au cerut asigurări că executivii de la Deutsche şi boardul de supraveghere cântăresc activ orice opţiune, inclusiv vânzarea diviziei de asset management, pentru cazul în care amenzile şi alţi factori îi presează să ia măsuri mai dramatice decât au intenţionat.
