"La sfârşit de săptămână însă nu lucrez, ci petrec timpul cufamilia sau pescuiesc", spune antreprenorul român de 38 de ani,care a transformat în unsprezece ani o fabrică falimentară delactate într-un competitor serios pentru multinaţionalele de pepiaţă - FrieslandCampina, Danone, Lactalis şi Hochland.
Anul acesta, estimează Ciurtin, valoarea pieţei ar putea scădea cucirca zece procente - evoluţie ce are efectul unui duş rece pentruprocesatori, pentru că intervine după 2009, când vânzările au fostmai degrabă liniare, iar până la criză domeniul s-a bucurat de olungă perioadă în care lactatele au fost vedete între bunurile delarg consum, înregistrând plusuri anuale de peste 20%.
Într-un astfel de context, Albalact îşi propune să-şi majoreze însăcotele de piaţă până la final de an, în dauna competitorilor. Caurmare a rebrandingului mărcii Zuzu, cota de piaţă ar urma săcrească pentru produsele din această gamă cu 1-3% până la finalulanului, iar marca Rarăul ar trebui să-şi adjudece, conformpreviziunilor, încă cinci procente din piaţă. De fapt, anul acestacompania a ţintit să crească vânzările prin pârghii pe care în aniianteriori, când a investit zeci de milioane de euro în capacităţide producţie, le-a lăsat pe plan secund.
Astfel, Albalact a cheltuit numai pentru proiectul de rebranding almărcii Zuzu o jumătate de milion de euro, după ce anul trecut n-aadus nimic nou în comunicarea acestui brand. Investiţiile bugetatepentru acest an vizează însă şi segmentul de distribuţie, până lasfârşitul anului urmând ca numărul de angajaţi din acestdepartament să fie mai mare cu un sfert faţă de 2009, cânddistribuţia opera cu 200 de oameni. În zona logistică şi a parculuide maşini, investiţiile din acest an "depăşesc 2 mil. euro", spuneCiurtin.
Referitor la aşteptările pentru ultima parte a anului, şefulAlbalact nu are o atitudine prea optimistă: "Mă aştept la ocreştere uşoară faţă de anul trecut, dar profitabilă". Anul trecut,compania a avut o creştere a cifrei de afaceri de aproape 19%, lapeste 53 de milioane de euro, iar profitabilitatea a crescutspectaculos (cu 330%), ajungând la 600.000 de euro. Cu toateacestea, peţitorii n-au mai bătut anul acesta la uşa lui Ciurtin caîn alţi ani (în 2009 au fost în jur de zece investitori strategicişi fonduri de investiţii); oricum însă, "acesta este cel mai prostmoment posibil pentru o vânzare", argumentează el. Nici în trecutnu s-a găsit o cale de mijloc între ce ofereau peţitorii şiaşteptările acţionarilor majoritari, Raul şi Petru Ciurtin ("nu eraun punct în care ne puteam întâlni cu discuţiile", spuneantreprenorul), astfel încât acum cu atât mai mici sunt şansele săse întâmple acest lucru. Pe termen lung, se vede tot la cârmacompaniei, mai ales că "avem încredere şi în viitor", vizând pentruanul în curs o creştere moderată a cifrei de afaceri. Ce l-ar puteaconvinge să se retragă din afacere? Doar o ofertă ("puţinprobabilă") care ar fi de câteva ori mai mare decât capitalizareabursieră a companiei.
În prezent, capitalizarea bursieră a companiei este de 38 demilioane de euro, iar familia Ciurtin este acţionar majoritar, cuun pachet de acţiuni de aproape 48%.
Totuşi, în ultimii ani acţionarii majoritari au cedat o parte dinacţiunile deţinute pentru a finanţa proiectele de dezvoltare. Înultimii doi ani, Albalact şi-a mutat producţia într-o fabrică nouă,aflată la Oiejdea, în apropierea oraşului Alba-Iulia, a preluatpachetul majoritar de acţiuni al producătorului de lactate Rarăuldin Câmpulung Moldovenesc şi a investit într-o fermă de vaci.Principalul acţionar minoritar la Albalact este fondul deinvestiţii RC2, ai cărui oficiali declarau recent pentru ZiarulFinanciar că sunt dispuşi să facă un exit din afacerea cu lactatedacă găsesc o ofertă bună.
Ciurtin se aşteaptă ca în viitorul imediat evoluţia bursei să semenţină în aceeaşi stare de relativă inerţie, în aşteptareamomentului când vor fi listate pachetele de acţiuni deţinute destat, aşa cum este cazul Fondului Proprietatea. "Pe orizontul unuian nu cred că vor exista investitori noi pe Bursă, pentru că evorba de o relaţie simbiotică", spune managerul Albalact,referindu-se la faptul că investitorii pot fi atraşi de ofertetentante, iar în lipsa lor se lasă aşteptaţi. "În urmă cu câţivaani, multe firme făceau planuri să se listeze, iar după numai un anau ajuns să se gândească în schimb cum să facă să se delisteze." Lacapitolul planurilor, compania pe care o conduce proprietarulcelor mai puternice branduri româneşti de lactate, Zuzu şi Fulga,ia acum în calcul şi pieţele externe. După ce în urmă cu trei aniCiurtin spunea că piaţa românească este suficient de mare pentruafacerile sale, acum mărturiseşte că "am început să mă gândesc şila export".
În ce priveşte piaţa lactatelor, din pricina presiunii foarte mariasupra profitabilităţii procesatorilor, managerul crede că multefirme mici din domeniu sunt nevoite să-şi închidă porţile.Situaţia din piaţă se dovedeşte a fi un cuţit cu două tăişuri:companiile care vând la preţuri mici pierd bani, iar cei ce nu scadpreţurile se confruntă cu reducerea vânzărilor. În acest context,"fiecare alege ce variantă doreşte", dar este foarte posibil caspre sfârşitul anului viitor numărul procesatorilor de lactate săscadă dramatic. "Este chiar posibil ca firme străine să iasă de pepiaţă", consideră Raul Ciurtin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
