Companii

Conferinţa ZF Energie: Firmele româneşti de energie trebuie să-şi asume singure rolul de a deveni puternice în regiune. România este ţara cu cea mai puternică producţie de gaz şi de petrol din regiune

Peste 100 de specialişti din sectorul energetic au participat ieri la conferinţa ZF Energie organizată de Ziarul Finan

Peste 100 de specialişti din sectorul energetic au participat ieri la conferinţa ZF Energie organizată de Ziarul Finan

Autor: Carol Dan, Roxana Petrescu

09.12.2015, 00:08 1151

Companiile ridicate de antre­prenori în energie acu­ză faptul că în cadrul lici­taţiilor pentru achizi­ţia de echipamente sau servicii firmele locale sunt dezavan­ta­jate uneori în faţa rivalilor străini, în anumite cazuri fiind incluse spe­cificaţii tehnice inutile doar pentru a fi înclinată balanţa înspre marile grupuri de profil.

Investitorii care şi-au asumat ris­curi pentru a ridica centrale în coge­nerare pentru a moderniza siste­mul de încăl­zire centralizată se con­fruntă la rândul lor cu probleme cau­zate de birocraţie, nu de factori ope­raţionali, iar pro­du­cătorii de ener­gie acuză barierele la ex­port.

Domeniul energetic, un business de 30 de miliarde de euro, încheie anul 2015 fără o strategie sau un sistem de redevenţe nou, deşi ambele au fost promise de autorităţi.

Ca răspuns, mediul de afaceri spu­ne că nici măcar nu mai sunt nece­sa­re aces­te lucruri, dar trebuie să existe mă­car o viziune despre modul în care Ro­mâ­nia ar trebui să-şi folosească re­sur­se­le. Aceasta a fost una dintre conclu­zi­ile conferinţei organizate de ZF „Cum trans­formăm independenţa ener­getică a României în prosperitate economică.“ Partenerii evenimentului au fost CEZ, Grup Servicii Petroliere, Nuclearelec­tri­ca şi Pachiu şi Asociaţii.

Depolitizarea managementului, sta­bilirea unor proiecte de investiţii ma­jore, debirocratizarea sistemului sau mă­car aplicarea prevederilor în vi­goare ar fi alţi paşi pe care auto­rită­ţile ar tre­bui să-i facă pentru ca România să beneficieze mai bine de resursele sale.

România este ţara cu cea mai mare pro­ducţie de petrol din regiune, de pa­tru ori mai mare decât cea a Poloniei, şi ocupă poziţia fruntaşă şi la extracţia de ga­ze, potrivit statisticilor europene în care nu este inclusă şi Ucraina.

Totoda­tă, România are a doua cea mai mare ca­­pacitate de producţie a energiei elec­tri­ce, prima poziţie fiind ocupată de aceas­tă dată de Polonia.

În ciuda resurselor de indiviat pe care România le are, la nivel regional piaţa locală a reuşit să rămână un jucă­tor modest, doar o companie, OMV Petrom, intrând în topul celor mai mari 15 firme energetice regionale în­toc­mit de consultanţii de la Deloitte.

Mai mult, deşi anul acesta piaţa lo­cală a devenit aproape independentă de im­porturile de gaze, situaţia a fost gene­rată mai ales de reducerea con­sumului din sectorul chimic.

Problema este că deşi din Marea Neagră vin veşti bune privind poten­ţialul de resurse, pe masă nu apare nici­un plan prin care acestea ar putea fi procesate intern. În schimb se lu­crează intens la modalităţi de export.

„Trebuie să laşi companiile să acţioneze după interesul lor. Treaba guvernului este să creeze pieţe, nu strategii. Să nu cădem în mirajul că strategia energetică e un miracol şi vom vedea apoi firme româneşti că se extind în regiune“, a spus Laurenţiu Pachiu, managing partner la Pachiu şi Asociaţii, în conferinţa organizată de ZF „Cum transformăm independenţa energetică a României în prosperitate economică.“ Partenerii evenimentului au fost CEZ, Grup Servicii Petroliere, Nuclearelectrica şi Pachiu şi Asociaţii. 

„Orice guvern trebuie să stimuleze apariţia de pieţe, asta creează bunăstare. Ce trebuie să facă acest guvern e să realizeze importanţa sectorului energetic. Strategia ar trebui să stabilească reguli clare de piaţă şi să lăsăm companiile să exploateze oportunităţile“, spune Pachiu.

Corneliu Bodea, acţionar al ABBC Group (fostul Adrem Invest), firmă înfiinţată împreună cu fratele său şi care a ajuns la afaceri de 50 mil. euro, inclusiv din contracte cu SUA sau China, a spus că înainte de a vorbi de o strategie energetică, ar trebui ca autorităţile să se gândească la ce vor să obţină.

„O strategie se bazează pe o viziune. Noi vorbim mai mult de strategie, nu de viziune“, a afirmat Bodea.

 

Investiţii necesare, dar care au probleme

ABBC Group include mai multe firme active în domenii pre­cum furnizarea de echipamente şi soluţii pentru industria me­talurgică, instalarea de contoare inteligente pentru com­panii precum CEZ, dar şi producţia de energie. În 2013, com­pania a devenit proprietarul celei mai mari centrale pe bio­masă din România în urma unei investiţii de peste 90 de mil. euro în Suceava, unitate care ar fi trebuit să rezolve pro­ble­mele privind asigurarea de agent termic din oraş. Deşi în re­pe­tate rânduri s-a subliniat necesitatea investiţiilor în do­me­niul încălzirii centralizate, proiectul nou de la Suceava se con­fruntă cu probleme. Proiectul poate beneficia în totalitate de schema de sprijin pentru producerea de energie pe bază de bio­masă doar dacă de la Ministerul Mediului este emis un cer­tificat de origine care să ateste că deşeurile folosite în pro­ducţia de energie provin din procesarea lemnului românesc.

„Noi avem declaraţie pe propria răspundere din partea furnizorului şi totuşi avem această problemă, or, eu nu ştiu ce este mai puternic decât declaraţia pe propria răspundere“, a completat Corneliu Bodea. 

Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, firma care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a men­ţionat la rândul său problemele cu care producătorii se con­fruntă în realizarea exportului de energie, reglementările în vigoare obligându-i să-şi vândă energia numai pe bursa OPCOM.  

„Ce vedem azi este consecinţa faptelor noastre. Co­m­panii precum CEZ sau E.ON, la care noi ne uităm cu ad­mi­raţie, nu s-au trezit dintr-odată că sunt jucători regionali. Noi trebuie să învăţăm să vindem şi pe alte pieţe. Nu ne trebuie neapărat un document, ci o viziune“, a afirmat Lulache.

Potrivit lui Răzvan Nicolescu, lead advisor în practica de energie din Deloitte, dacă va exista o nouă strategie ener­getică, ea va trebui să cu­prindă unu sau maximum două obiective proritare de in­vestiţii. Până atunci însă, im­portant este „să trecem peste aceast iarnă.“

Dar nu doar produ­că­torii de energie se confruntă cu pro­bleme. Cristian Se­co­şan, direc­torul general al Rom­electro, unul dintre cei mai mari con­tractori de proiecte energetice, spune că furnizorii locali de servicii sau echipamente au pro­bleme în lici­taţii, unde balanţa înclină de cele mai multe ori către marile grupuri străine. „Ni se cere experienţă, dar cum ajungi să ai experienţă dacă nu câştigi contracte? Sunt situaţii în care în anunţurile de licitaţii sunt introduse anumite specificaţii tehnice, uneori fără a fi cu adevărat utile, astfel încât doar anumite categorii de furnizori se pot înscrie. Dorinţa noastră, a Romelectro, este să reuşim să coagulăm un hub de companii româneşti de profil, să încercăm să ne completăm, astfel încât să avem o prezenţă mai puternică pe plan local, dar şi la export“, a spus Secoşan.

 

Revoluţia nu vine din producerea electricităţii, ci din reţelele inteligente

Precedenta strategie energetică naţională, asumată de guvern în 2007, dar depăşită imediat după ce a intrat în vigoare de torentul de schimbări aduse în toată lumea de criza eco­nomică şi financiară apărută în 2008, punea accentul pre­pon­derent pe zona generării de electricitate. La acel moment, era de înţeles, având în vedere că „economia duduia“, iar ce­rerea de curent era în creştere. În prezent însă, cererea de ener­gie abia îşi revine după şocul din 2009. Mai mult, dis­pariţia unor consumatori de talie mare, dar şi nume­roa­sele pro­iecte de eficientizare derulate de consu­matorii im­portanţi pun presiune pe cerere. Potrivit lui Bodea, ar fi o idee bună folosirea aparentei supracapacităţi de producere a ener­giei pentru încălzire. Însă ceea ce ar schimba cu adevărat faţa sistemului energetic ar fi reţelele inteligente.

„Revoluţia în energie nu vine din producţie, ci din inte­li­genţa reţelelor. Asta deschide noi perspective sistemelor ener­getice şi duce la schimbarea viziunilor şi strategiilor sta­telor în sectorul energetic. Problema e legătura între pro­ducţie şi consum. Cinci ani e un termen scurt, dar în 10-20 ani cred că  circa 30% din generare vor veni din centrale de 5 MW sau mai mici de 1 MW“, crede Bodea.

 

Independenţa energetică nu aduce prosperitate. Securitatea energetică însă da

În opinia lui Cristian Secoşan, director general al com­paniei Romelectro, problema nu este că statul este acţio­nar în companii energetice, pentru că există destui mana­geri com­petenţi în  companii de stat. Problema este dată obiectivele uneori neclare pe care statul le fixează acestor companii.

„Independenţa e un lucru bun, dar cam utopic, ne trebuie mai degrabă securitate energetică. Independenţa nu aduce neapărat prosperitate, asta este adusă de securitatea ener­ge­tică“, a adăugat Secoşan.

Din perspectiva lui Nicolescu, companiile româneşti tre­buie să înceapă să îşi asume un rol în businessul regional, pentru că oportunităţi sunt, iar producătorii români de ener­gie au dreptul să vândă direct la export.

„Producătorii au dreptul şi e normal să vândă pe alte pieţe. Acum un an Hidroelectrica inaugura un birou la Buda­pesta, apoi ANRE i-a amendat că vindeau acolo. În pe­rioa­da următoare producătorii trebuie să aibă aceleaşi drep­turi ca traderii pe partea de comercializare“, a spus Nicolescu.

O altă idee enunţată de Nicolescu care ar putea dinamiza peisajul energetic local ar fi sporirea concurenţei din do­me­niul distribuţiei de electricitate, un monopol în acest moment ges­tionat de CEZ, Enel, E.ON şi Electrica.

„Este un domeniu care trebuie privit cu calm, dar nu tre­buie excluse idei precum organizarea unor licitaţii pentru aceste licenţe, la un anumit număr de ani, în funcţie de obiec­tive de performanţă stabilite în mod clar“, a mai spus Nicolescu.

 

Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica

„După aderarea la UE, a fost exagerarea noastră cu unbundlingul (separarea activităţilor de distribuţie de cele de furnizare a energiei - n. red.). Am separat totul, ceea ce E.ON sau CEZ, companii la care noi ne uităm cu admiraţie, au avut privilegiul de a nu fi puse în situaţia asta. Noi, producătorii de energie avem posibilităţi limitate de acţiune, putem funcţiona doar în România. Nu putem exporta, deşi avem excedent de capacitate şi scade consumul. Ce facem cu acest excedent? Să devii jucător regional trebuie să începi de undeva. Nici CEZ sau E.ON nu s-a trezit dintr-odată regional. Trebuie să învăţăm să vindem şi pe alte pieţe. Toţi avem nevoie de mai multă rigoare, iar de la autorităţi aşteptăm să îşi facă minimal treaba, pentru că ştim ce avem de făcut. Avem şansa, resursa şi knowldege-ul să reuşim. Nuclearelectrica e victima situaţiei că au dispărut mulţi producători români de echipamente, nu mai avem piese de schimb, pentru mentenanţă, de aceea ne ducem spre producătorii mari şi vom rămâne cu ei, pentru că e complicat să tot schimbi furnizorii de piese de schimb pentru o centrală nucleară.“

 

Laurenţiu Pachiu, managing partner la Pachiu şi Asociaţii

„Important e ca orice guvern să pună domeniul energetic acolo unde îi e locul. În această zonă de graniţă cu estul sistemul energetic este o prioritate pe agenda marilor jucători internaţionali. Nu mai trebuie bariere artificiale în calea investiţiilor. Orice guvern trebuie să stimuleze apariţia de pieţe, asta creează bunăstare. Ce trebuie să facă acest guvern este să realizeze importanţa sectorului energetic. Trebuie să laşi companiile să acţioneze după interesul lor. Strategia ţi-o dă piaţa, pentru un agent economic strategia lui depinde de oportunităţile din piaţă. Nu e nevoie de niciun document programatic. Strategia ar trebui să spună ca statul să nu se mai bage în companii, să stabilim reguli clare de piaţă şi să lăsăm companiile să exploateze oportunităţile din piaţă. Să nu cădem în mirajul că strategia energetică e un miracol şi vom vedea apoi firme româneşti expansive.“

 

Răzvan Nicolescu, lead advisor în practica de energie din Deloitte

„Un sistem mai concurenţial pe zona de distribuţie ne-ar ajuta ca piaţă. O dată la 10-15 ani putem să facem o licitaţie şi să alocăm licenţe de distribuţie pe reţelele care sunt ale statului. Acest model se discută deja la nivel european în mai multe ţări şi e posibil să apară devzoltări. Să nu ne ferim de un astfel de model, putem discuta.“ „Soluţia e reorientarea către tineri şi formarea unei generaţii noi de oameni care să lucreze în energie. Trebuie să îi încurajăm şi să avem răbdare. De la guvern aştept o reorientare către investiţii, o preocupare privind scăderea demografică dramatică, discrepanţa de dezvoltare între regiuni. Suntem a treia ţară din UE ca independenţă energetică, ne-am stabilit deja ţinta de energie verde, ne putem uita în ochii oricui cu demnitate. Suntem singurii din UE-28 care putem produce mai multă energie decât consumăm.“

 
 

Cristian Secoşan, director general al Romelectro

„Ni se cere experienţă, dar cum ajungi să ai experienţă dacă nu câştigi contracte? Sunt situaţii în care în anunţurile de licitaţii sunt introduse anumite specificaţii tehnice, uneori fără a fi cu adevărat utile, astfel încât doar anumite categorii de furnizori se pot înscrie. Dorinţa noastră, a Romelectro, este să reuşim să coagulăm un hub de companii româneşti de profil, să încercăm să ne completăm, astfel încât să avem o prezenţă mai puternică pe plan local, dar şi la export. Pe de altă parte, problema este că ne şi confruntăm cu o sărăcire a ofertei industriale româneşti. Din păcate, ce se produce în România în zona de generare a energiei electrice şi a producţiei de gaze naturale e destul de puţin. Eu caut tehnologie în afara ţării, pentru că în România nu prea există. Nu cred că e un tren pierdut definitiv, mai sunt câteva vagoane care trec prin gara asta, dar e greu să îţi imaginezi renaşterea unor companii româneşti mari în sectorul echipamentelor.“

 

Corneliu Bodea, acţionar al ABBC Group (Adrem Invest)

„O strategie se bazează pe o viziune. Noi vorbim mai mult de strategie, nu de viziune. Ar trebui să se acorde mai multă atenţie energiei termice, pentru că este în strânsă legătură de energia electrică. Putem echilibra sistemul energetic prin folosirea energiei electrice la încălzire, asta e o idee foarte bună şi fezabilă. Revoluţia în energie nu vine din producţie, ci din inteligenţa reţelelor, care pleacă de la un contor inteligent. Asta deschide noi perspective sistemelor energetice şi duce la schimbarea viziunilor şi strategiilor statelor în sectorul energetic. Problema e legătura între producţie şi consum. Poate că cinci ani este un termen prea scurt, dar în 10-20 ani cred că circa 30% din generarea de electricitate vor veni din centrale de 5 MW sau cu puteri de sub 1 MW.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO