Energie

Efect în lanţ al celei mai răsunătoare insolvenţe: angajaţii, băncile, marile proiecte de investiţii, sistemul energetic naţional ameninţate de cazul Hidroelectrica

Efect în lanţ al celei mai răsunătoare insolvenţe: angajaţii, băncile, marile proiecte de investiţii, sistemul energetic naţional ameninţate de cazul Hidroelectrica

Autor: Roxana Petrescu

19.06.2012, 20:26 3112

"Ceea ce se întâmplă depăşeşte pe toată lumea." "Acum nişte bancheri sunt cu pistolul la tâmplă." " Angajaţii vor protesta." "Cine mai pune bani într-o astfel de companie?"

 

Aceasta sunt câteva dintre reacţiile oamenilor din energie când sunt întrebaţi despre cererea de insolvenţă depusă de Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului român, pe 15 iunie, la Tribunalul Bucureşti, care mâine are primul termen de judecată.

"Sunt enorm de multe lucruri care trebuie luate în considerare şi nimeni nu cred că a făcut această analiză înainte de a depune dosarul de insolvenţă la Tribunal. Odată aprobată insolvenţa, nu se mai pot aplica acele clauze din contractul colectiv de muncă, adică oamenii îşi vor lua doar salariile de bază. Mâine veţi vedea mulţi oameni nemulţumiţi la Tribunal", spune un specialist din domeniul energetic care a preferat să-şi păstreze anonimatul. Acesta este doar unul dintre efectele intrării în insolvenţă a companiei care asigură o treime din producţia de energie a României. Mai sunt însă multe altele.

 

Veste proastă pentru bancheri

 

"De exemplu, Hidroelectrica trebuia să acceseze un împrumut important de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru reteehnologizarea hidrocentralei Bicaz. Cel mai probabil el va fi blocat. Pe de altă parte, acum nişte bancheri sunt cu pistolul la tâmplă pentru că au bani de recuperat", mai spun oamenii din domeniu.

Potrivit informaţiilor disponibile, datoriile Hidroelectrica au crescut cu circa 30% anul trecut, la 3,88 mld. lei (910 mil. euro). Datoriile pe termen lung, care sunt preponderent în valută, au crescut din cauza deprecierii leului. De asemenea, datoriile pe termen scurt au crescut în special pe fondul necesarului de finanţare imediată a companiei. În octombrie 2011, compania a împrumutat 120 de milioane de lei de la Banca Transilvania pentru capital de lucru. La 31 decembrie 2010, compania avea şi împrumuturi pe termen scurt de la BRD (286 mil. lei), Alpha Bank (80 mil. lei), ING (37 mil. lei). Principalii creditori pe termen lung ai Hidroelectrica sunt Citi International (Londra), cu un împrumut de 75 mil. euro, Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), cu 66 mil. euro, ING Bank Bucureşti, cu 60 mil. euro, BCR, cu 50 mil. euro, şi UniCredit Bank Austria (Viena) şi EFG Eurobank Luxemburg, cu câte 30 mil. euro fiecare, potrivit raportului anual pe 2010 al companiei.

 

Probleme pentru tot sistemul

 

"Cine mai vine acum însă să mai pună bani într-o firmă ca asta? Este un semnal extrem de prost pentru că bancherilor din Londra sau din alte centre financiare nu le pasă de cine ştie ce şmecherii se pun la cale acum în contextul în care cel mai important producător de energie din România intră în insolvenţă. Efectele sunt în cascadă", au completat oamenii din domeniu.

Problema este că blocarea marilor proiecte de investiţii ale Hidroelectrica pun în pericol funcţionarea întregului sistem energetic. De exemplu, unul dintre proiectele absolut necesare mai ales în contextul boom-ului eolian, hidrocentrala de un miliard de euro Tarniţa-Lăpuşteşti, s-ar putea amâna acum pe o perioadă foarte lungă, în contextul în care oricum niciun termen anunţat până acum nu a fost respectat.

 

Tăcere oficială

 

Pe de ală parte, reprezentanţii companiei refuză în continuare declaraţiile oficiale, dar surse din Hidroelectrica spun că dosarul de insolvenţă va fi cu certitudine aprobat de către Tribunalul Bucureşti. "Toate lucrurile sunt aranjate. La toate nivelurile", spun surse din firmă.

La nivel oficial, ceea ce s-a comunicat este că intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica are de a face cu managementul dezastruos sub care a funcţionat mereu compania şi care a făcut ca anul trecut, unul foarte secetos, o firmă cu afaceri de 712 milioane de euro să aibă un profit net de numai 1,5 milioane de euro. Pe de altă parte, Hidroelectrica a trecut printr-o situaţie mult mai dificilă în 2003 când tot pe fondul unui an extrem de secetos pierderile companiei s-au ridicat la circa 100 de milioane de euro.

Surse din piaţă apropiate companiei spun însă că situaţia Hidroelectrica s-a deteriorat mai ales anul acesta din cauza faptului că negocierile cu posesorii de contracte directe nu erau finalizate astfel că firmele care aveau cuplată priza la energia ieftină hidro primeau curentul tot la preţul din 2011.

 

Şi veştile bune sunt

 

"Dacă iese această procedură de insolvenţă sunt o serie întreagă de avantaje. În primul rând se poate face reorganizarea companiei mult mai uşor, lucru care va presupune şi disponibilizări. În al doilea rând ai scăpat de privatizare, un lucru care oricum este respins de o bună parte a publicului. Totodată, nu mai trebuie adus niciun management privat pentru că firma va fi controlată printr-un administrator judiciar. Mai mult, compania poate scăpa în acest fel de contractele directe", explică sursele. Reversul medaliei este că o firmă de talia Hidroelectrica, companie în care lucrează peste 5.000 de oameni, cu proiecte de investiţii de miliarde de euro poate genera efecte economice profunde prin intrarea în insolvenţă.

"Băncile de la care are credite vor fi obligate să-şi facă provizioane şi astfel vor avea mai puţini bani pentru a finanţa economia. Proiectele de investiţii ar putea fi blocate. Sistarea acestor proiecte, care sunt de anvergură, înseamnă mai puţine locuri de muncă pentru economie", mai spun sursele din piaţă. Decizia intrării în insolvenţă a Hidroelectrica a fost luată de consiliul de admnistraţie al companiei, fără informarea directorilor executivi. Preşedintele consiliului de administraţie al Hidroelectrica este avocatul Remus Vulpescu.

Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO