Andrei Covatariu, energy & climate policy expert, afirmă că este destul de pesimist cu privire la proiectele de hidrogen şi realizarea acestora până în 2030.
Atingerea targetelor de neutralitate climatică la nivelul anului 2050 înseamnă folosirea de hidrogen în industrie şi în transport, dar orizontul 2030, crede el, pune în faţa Europei nişte provocări mai mari ce trebuie adresate cu prioritate.
„Sunt destul de pesimist cu privire la proiectele de hidrogen. Să ne apropiem de targetele de neutralitate climatică la nivelul anului 2050 înseamnă să folosim hidrogen în industrie şi în transport. Pe termen scurt însă, orizontul 2030 cred că pune în faţa Europei nişte provocări mai mari ce trebuie adresate cu prioritate. Avem nevoie de energie electrică – ideal ar fi să fie verde – pentru a produce acest hidrogen, ceea ce înseamnă că facem acest compromis în momentul în care avem un exces de energie electrică, când, practic, am satisfăcut cererea de energie electrică, după care o transformăm în hidrogen şi folosim hidrogenul în industrie şi în transport”, a spus Andrei Covatariu, energy & climate policy expert, în timpul conferinţei ZF Power Summit 2023.
Alte declaraţii:
♦ Din păcate, avem un deficit major în zona de producţie de energie electrică la nivelul UE. Apoi, vorbim despre planuri de electrificare – în transport, în industrie, în încălnzire -, ceea ce înseamnă o creştere a demand-ului pe zona de energie electrică, deci capacităţi noi care să satisfacă acest demand.
♦ Vorbim despre tot mai multe conexiuni frontraliere, astfel încât un eventual exces de energie electrică într-o zonă a Europei să fie imediat transportat în altă zonă care are un deficit. Asta înseamnă că energia electrică dintr-o parte se valorifică în alta, nu se transformă în hidrogen acolo.
♦ Vorbim apoi de digitalizare şi demand response şi cum aceste curbe de producţie intermitente se vor alinia tot mai mult la curbele de consum, ceea ce înseamnă că energia electrică într-un potenţial exces verde se va folosi pentru un demand planificat sau aliniat.
♦ Vorbim despre stocare de energie electrică, deci înmagazinarea energiei în baterii şi apoi utilizarea ei din nou ca energie electrică.
♦ Toate aceste argumente construiesc cazul pentru care hidrogenul vine la urma acestor priorităţi.
♦ Hidrogenul nu este nici pe departe ieftin. Energia electrică îşi are utilitatea în sectoarele pe care încercăm să le electrificăm, iar hidrogenul îşi găseşte corespondent în industrie şi transport, acolo unde electrificarea presupune costuri mai mari şi dificlutăţi tehnice sau de altă natură.
