FMI-ul presează statul român să renunţe la activele solide financiar, dar, "regretabil", nu este deloc interesat de rezolvarea problemelor din termocentralele pline de pierderi. Acesta este un nou semnal de alarmă tras de oficiali ai Ministerului Economiei, după ce directori din companiile de stat profitabile au spus că privatizarea puţinelor firme bune din sectorul energetic contravine interesului naţional.
Totodată, presiunile FMI vin şi în contextul în care multe dintre firmele vizate au înregistrat rezultate record anul acesta. De exemplu, Electrica a făcut în nouă luni un profit de patru ori mai mare decât în tot anul trecut, dar FMI insistă pentru privatizarea acestei companii.
Romgaz a câştigat în opt luni de două ori mai mult faţă de perioada similară din 2010.
Aici se caută un manager privat. CEN Turceni face atâta energie încât nu-i mai ajung cărbunii proprii, dar ar trebui vândut la anul.Afacerile Nuclearelectrica se majorează, dar statul este în căutare de director străin.
"Acestea sunt în sine firme foarte bune. Bine, sunt lucruri de îmbunătăţit, dar în esenţă sunt active foarte bune, pentru că altfel nu ar fi fost nimeni interesat de ele. Rezultatele pe care le vedem acum vin după doi ani în care s-au luat anumite măsuri de reducere a costurilor, doi ani cu presiuni pe cheltuieli, pe numărul de salariaţi, lucruri care încep să se vadă. Pe de altă parte, normal că se profită de aceste rezultate, se anunţă aceste câştiguri în contextul în care se discută de privatizări, iar interesul tău este să obţii cel mai bun preţ", este de părere Ionuţ Purica, expert în energie şi mediu în cadrul Academiei Române.
Toţi ochii pe perle, dar cine se uită la termocentrale Toate aceste presiuni nu se regăsesc însă când vine vorba de adevăratele găuri negre energetice.
"În privinţa privatizărilor, constatăm cu regret că FMI nu este foarte interesat de privatizările termocentralor cu costuri mari astfel încât să le înlocuim cu altele eficiente. Există în schimb o anumită presiune pentru privatizarea Electrica cu un investitor strategic", a declarat Alexandru Săndulescu, director în cadrul Ministerului Economiei, citat de Mediafax.
Mesajul lansat de Săndulescu vine după ce chiar şeful Electrica, Ioan Folescu, a spus că "merele stricate" ar trebui separate de cele bune când vine vorba de privatizări şi că vânzarea distribuţiilor de energie nu are niciun sens.
În 2005 autorităţile române au vândut jumătate din distribuţiile de energie controlate de Electrica, iar în 2008 au mai renunţat la una, în prezent în portofoliul statului aflându-se numai trei companii de profil.
Politici sociale cu firme de stat, profit din scumpiri la privaţi
Săndulescu a mai precizat că deşi mai în toate comparaţiile cu firmele private cele conduse de stat ies într-o lumină proastă din punctul de vedere al profitabilităţii, de cele mai multe ori prin companiile de stat se face o politică socială de protecţie a populaţiei prin preţuri mici, în timp ce firmele private nu ezită când vine vorba de scumpiri.
"Companiile de stat nu pun presiune asupra consumatorilor prin preţ, de cele mai multe ori încercând să-şi crească profitul prin reducerea costurilor. Acest lucru nu-l întâlnim la companiile private care ajung la profituri substanţiale, cum este de exemplu în cazul comercializării carburanţilor", a mai precizat Săndulescu.
De exemplu, dacă, potrivit datelor financiare pe 2010, Electrica Distribuţie Muntenia Nord şi Electrica Distribuţie Transilvania Sud, companii de stat din grupul Electrica, au lucrat la nişte marje de profit de 4%, respectiv 2%, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat şi Enel Distribuţie Dobrogea, toate cele trei companii fiind controlate de italienii de la Enel, au avut marje de profit de 14,3%, 26,6% şi 24% în 2010.
Enel Distribuţie Muntenia, societatea care alimentează cu energie electrică Bucureştiul şi judeţele din jur, dispunea la sfârşitul anului trecut de lichidităţi în valoare de 1,86 miliarde de lei (434 de milioane de euro), fiind cea mai bogată companie din sectorul energetic, potrivit datelor disponibile odată cu publicarea de către Fondul Proprietatea a situaţiilor financiare ale celor mai mari 20 de companii din portofoliu.
Referitor la aceste rezultate, tot directorul general al Electrica spunea recent că marjele se explică prin lipsa investiţiilor şi deci printr-o calitate slabă a serviciilor, fiind de neconceput realizarea unor marje de profit de aproape 30% într-o ţară ca România.
Mai mult, banii acestor firme străine care controlează active strategice din România nu sunt direcţionaţi spre piaţa locală, ci sunt folosiţi pentru achiziţii scumpe de echipamente din străinătate.
În replică, Enel a spus că marjele de profit ale companiilor de distribuţie din România depind de tarifele stabilite de ANRE şi de costuri.
"Tarifele de distribuţie sunt stabilite astfel încât să răsplătească investiţiile făcute: cu cât este mai mare investiţia în reţeaua de distribuţie, cu atât acest lucru este reflectat în tarif", au spus reprezentanţii Enel.
Potrivit acestora, investiţiile mari nu reduc profitul, acestea recuperându-se într-o perioadă mare de timp, însă au un impact imediat asupra fluxului de numerar.
În ceea ce priveşte managementul privat, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaţilor, a spus că specialişti români sunt mulţi, dar că de cele mai multe ori rezultatul managementului lor este afectat de exercitarea influenţelor politice în companiile de stat.
Ar fi necesară o strategie
Specialiştii spun însă că cel mai important lucru pe care statul român trebuie să-l facă acum este acela de a-şi stabili o strategie în domeniul energetic.
"FMI-ul nu o să vină să ne spună: «Aveţi companii bune. Mergeţi în alte ţări, cumpăraţi la rândul vostru companii şi faceţi bani, pentru că la urma urmei şi aceasta este o sursă de finan ţare».Nu vom fi împinşi la expansionism economic, dar noi trebuie să ştim ce vrem", este de părere Purica.
Cea mai nouă idee de reorganizare a sistemului energetic vizează înfiinţarea a două mari complexuri energetice, axate exclusiv pe producţia de energie termo. Acesta este cel de-al treilea plan de reorganizare cu care Ministerul Economiei a cochetat în ultimii trei ani de zile, după ce ideea unui campion naţional şi cea a înfiinţării a doi giganţi energetici au picat.
Astfel, Complexul Energetic Oltenia va regrupa cele trei mari termocentrale din bazinul Olteniei, Turceni, Craiova şi Rovinari, şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), în timp ce Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Deva şi Paroşeni alături de partea viabilă din Compania Naţională a Huilei.
Acest nou plan de reorganizare a producţiei de energie a fost aprobat recent de Guvern, măsura fiind inclusă şi în ultima scrisoare de intenţie încheiată de Guvern cu FMI la finalul misiunii de evaluare din iulie-august.
Conform documentului convenit cu FMI, noile companii energetice vor fi privatizate până la finele lunii iunie 2012, potrivit Mediafax.
Câştiguri de poveste
Toate discuţiile privind aducerea de manageri privaţi sau privatizarea unor companii strategice din energie vin în contextul în care multe astfel de firme au anunţat rezultate bune în primele nouă luni ale anului.
Romgaz, singurul producător de gaze naturale controlat de statul român, a înregistrat în pri mele opt luni ale anului un profit net de 677,4 mil. lei (157,6 mil. euro), de peste două ori mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut. Câştigul raportat de companie în această perioadă este mai mare decât tot profitul net raportat în 2010, în valoare de 155 mil. euro (651,2 mil. lei).
Anul trecut Romgaz a fost compania cu cel mai mare profit dintre toate firmele controlate de statul român.
Electrica, singura companie de distribuţie şi furnizare a energiei electrice care se mai află în portofoliul statului român, a raportat în primele nouă luni ale anului un profit brut de patru ori mai mare comparativ cu întreg rezultatul înregistrat în tot anul 2010.
Complexul Energetic Turceni, cea mai mare termocentrală din România, a profitat din plin de seceta care a lovit producţia de energie hidro, afacerile companiei crescând în primele nouă luni ale anului cu circa 46%.
În primele nouă luni Nuclearelectrica a înregistrat o cifră de afaceri de 1,15 mld. lei (circa 276 mil. euro), în creştere cu 4,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
