La mall, în cafenele, la chioşcurile din parcuri şi grădina botanică, tacâmurile şi paharele dein plastic de unică folosinţă încă nu dispar din dulapurile şi de pe rafturile comercianţilor, care în continuare le oferă clienţilor, deşi legislaţia le interzice.

„Bine aţi venit la Il Calcio! Locaţia este situată într-un cadru deosebit, înconjurat de o oază verdeaţă. Restaurantul este localizat pe pontonul lacului Herăstrău şi vă asigură o privelişte de neuitat.“

Cristina Radu, absolventă de Business Administration, a ajuns să pună bazele propriei afaceri la scurt timp după ce şi-a redescoperit pasiu­nea pentru ţeserea covoarelor. Pro­iectul ei poartă numele LOOMescu şi este un atelier de ţesut textile, prin care dă o nouă viaţă materialelor care altfel ar ajunge la gunoi.

Poluarea maximă zilnică din Bucureşti este de şapte ori mai mare decât valoarea maximă admisă, arată una dintre concluziile studiului AerLive, realizat de ONG-ul Ecopolis, privind datele din senzorii de monitorizare a calităţii aerului.

Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, a preluat rolul de responsabil pentru implementarea reformei forestiere în Republica Moldova.

Pe Andrei Bryan Goudarzi, fondatorul brandului Atelier Resolved, l-a inspirat prima dată o bucată de fetru găsită întâmplător, din care a reuşit să confecţioneze un portofel. Ideea posibilităţii de a recicla diferite materiale şi a le da o nouă viaţă l-a făcut să progreseze în această pasiune, să pună bazele unui business şi să viseze acum la un magazin propriu.

OilRight, un proiect de economie circulară din Timişoara, transformă uleiul alimentar uzat pe care îl colectează în lumânări parfumate, prelungindu-i astfel durata de funcţionalitate.

România este deosebit de vulnerabilă la riscurile asociate schimbărilor climatice, în special la inundaţii şi secetă, iar pentru creşterea rezilienţei la aceste transformări şi atingerea neutralităţii climatice ar trebui să ia câteva măsuri esenţiale, printre care decarbonizarea transpor­turilor şi optimizarea utilizării resurselor de apă. Sunt câteva dintre concluziile Raportului de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România (RTCD) al Băncii Mondiale, lansat la sfârşitul lunii octombrie.

Colectarea hârtiei în vederea reciclării este deficitară la nivelul României, astfel că doar ceva mai mult de jumătate din deşeurile de acest tip ajung să fie valorificate şi transformate în noi produse, spun specialiştii în domeniu. Deşeurile colectate de populaţie nu ajung totdeauna la fabricile de reciclare, iar companiile nu au o obligaţie în acest sens, aşa cum se întâmplă, de pildă, în cazul celor care pun pe piaţă ambalaje sau echipamente electrice şi electronice.

Simpla aruncare a deşeurilor din plastic la coşul corespunzător nu este suficientă atunci când vine vorba de colectarea selectivă, avertizează specialiştii din domeniu. În lipsa respectării unor condiţii, este posibil ca ambalajele să ajungă, în final, tot la groapa de gunoi.

Automatizare, con­strucţii modulare, acor­da­rea de stimu­lente fiscale sunt câteva dintre tendinţele care modelează piaţa construcţiilor în România şi în Europa în acest moment, când companiile şi oamenii se declară mai interesaţi de eficienţa clădirilor în care locuiesc şi lucrează. Dezvoltarea durabilă iese astfel la iveală prin câteva trenduri, după cum remarcă repre­zentanţii Romania Green Building Council.