Iniţiative ale companiilor, dar şi ale instituţiilor şi ale autorităţilor au pus anul acesta România pe harta mondială a ţărilor care se îndreaptă spre o economie verde.

ELEC, platformă locală de ridesharing cu maşini electrice, lucrează la extinderea pachetului de servicii, astfel încât să includă şi servicii de închiriere, dar şi un număr mai mare de staţii de încărcare pentru aceste categorii de maşini. În prezent, compania operează o flotă proprie de circa 100 de vehicule, plus alte 100 ale partenerilor, şi are cinci staţii de încărcare, la care se pot încărca patru maşini în acelaşi timp.

România a implementat, pe 30 noiembrie 2023, Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), un proiect amplu care are ca scop impulsionarea colectării deşeurilor de ambalaje şi reciclarea lor.

Sistemul Garanţie-Returnare, primul proiect major public-privat de economie circulară din România, vrea să revoluţioneze modul în care românii se implică în colectarea şi reciclarea deşeurilor.

Emisiile de carbon nu vor putea fi reduse suficient de mult în termenele-limită stabilite la nivel mondial, astfel că temperatura medie globală va creşte cu 2,5 grade până în 2100 – este premisa care a stat la baza desfăşurării COP28 în 2023, un summit-maraton de două săptămâni al discuţiilor despre lupta contra încălzirii globale.

Tot mai multe companii aplică pentru obţinerea certificării de mediu cunoscute după numele de cod ISO 14001, un standard internaţional pentru managementul mediului care stipulează că, în cadrul organizaţiei, există o politică de mediu, că firma a implementat un sistem care ar trebui să reducă impactul asupra mediului.

Universităţile de stat şi cele private din România au avut în total în anul universitar trecut (2022-2023) 87 de programe de licenţă cu specializare în aspecte legate de mediu.

Pentru dezvoltatorii imobiliari, spaţiu verde a devenit, în ultimii ani, orice ghiveci din beton pus în incinta blocurilor cu mii de apartamente, atât cât să amăgească locuitorii.

Noi fracţii de deşeuri pe care românii le vor colecta separat din anii următori, noi fabrici care să valorifice deşeurile în diferite maniere, iniţative pentru redarea farmecului spaţiilor verzi – sunt câteva dintre demersurile care au atras atenţia în ultimul an în universul tot mai plin al economiei circulare. Ideile nu contenesc şi continuă să se multiplice, într-un ritm similar însă cu cele din contrapondere, care se reunesc sub umbrela greenwashingului. Cine va avea cel mai puternic cuvânt de spus?

„Secetă“ a devenit cuvântul de ordine în agricultură, feno­menul afectând culturile, producţia şi, în final, businessurile fermierilor şi ale giganţilor responsabili de ceea ce ajunge pe mesele fiecăruia dintre noi.

O echipă de zece asociaţi a pus ba­zele unei soluţii de mobilitate electrică prin care îşi propun să facă mai uşoară munca de zi cu zi a firmelor de cu­rierat şi a celor de livrări de mâncare.

Sigo şi Woolina sunt cele două proiecte prin care Simona Gonciulea caută să valorifice la maximum obiectele textile şi să le prelungească viaţa. Pasiunea ei pentru crearea accesoriilor şi a hainelor din resturi de materiale s-a declanşat în urmă cu un deceniu.