♦ În urmă cu câţiva ani, datoria externă a statului însemna cam o treime din totalul datoriei externe ♦ Acum datoria externă a ajuns, la jumătate de an, să însemne 47% din totalul datoriei ♦ Şi nici asta nu ar fi o problemă, dacă costul împrumuturilor de pe pieţele externe nu ar fi mult mai mare decât împrumuturile de pe pieţele interne.
Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut la şase luni din an cu 14,6 miliarde euro şi a ajuns la 159,2 miliarde euro, potrivit datelor BNR.
Datoria administraţiei publice faţă de creditorii străini a ajuns la 71 de miliarde euro, un salt de 23% faţă de decembrie 2022.
Profesorii au fost în stradă o lună de zile, examenele naţionale au fost compromise. Dar profesorii au obţinut majorări salariale. Guvernul de stânga al lui Marian Ciolacu încearcă ceea ce niciun guvern de stânga nu a îndrăznit să facă vreodată, de la revoluţie încoace. Să reducă cheltuielile. Doar că nimeni nu vrea să piardă bani. Iar în România nu s-a născut încă o Margaret Thatcher care să spună: măi oameni buni, dar până unde putem merge? Aşa se face că deficitul bugetar va sări şi anul acesta de 6% din PIB, cu tot cu împrumuturile care vor depăşi 100 de miliarde de lei. Cea mai impertinentă „revoluţie“ este cea a avocaţilor – care ajung la venituri şi de 10.000 de euro pe lună - care nu vor să plătească statului în plus şi nu este vorba despre o taxare în plus, ci de o plata pe care o face, lunar, şi cel cu salariul minim pe economie.
De la începutul anului până în mai (ultimele date ale Finanţelor), statul s-a împrumutat cu 65 de miliarde de lei (13 mld. euro) şi nu ca să facă străzi sau autostrăzi, ci ca să hrănească gurile hămesite: 1,3 milioane de angajaţi în administraţia publică, scutiri de impozite pentru avocaţi ce câştigă 10.000 de euro pe lună, şefi din Big Four care sunt toată ziua pe la televizor jurând că egalitatea fiscală e pentru toţi, dar care-şi plătesc angajaţii pe drepturi de autor.
16 miliarde de lei (3,2 miliarde de euro) a plătit bugetul doar pentru dobânzile la credite în primele şase luni din an. Creditele externe sunt mai scumpe decât cele interne. Nimeni nu împrumută România azi, extern, sub o dobândă de 7%. Iată însă că bugetul României a ajuns să însemne 47% din totalul împrumururilor externe. În ultimii ani, nu depăşea 30-32%. Capcana unei ţări slabe este că ajunge să plătească pentru datorie tot ce câştigă din creşterea economică. Anul trecut, România a plătit dobânzi echivalent a 2% din PIB (6 mld. euro), adică 6% din toate veniturile statului.
Companiile private se împrumută şi ele, contribuie decisiv la la datoria externă. Dar ele se împrumută şi-şi rambursează creditele după ce-şi vând marfa. Statul se împrumută şi el de pe pieţele externe, dar când să ramburseze nu are o altă soluţie decât bugetul, care este sărac. Bugetul nu vinde şi nu cumpără, el doar cumpără şi când să dea banii înapoi trebuie să-i ia de la cineva. De aici discuţia despre taxe şi impozite trebuie luată în serios.
iulian.anghel@zf.ro
