Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, s-a supărat pe Deutsche Bank şi pe băncile cerşetoare în general. Şi pe cei care au investit în băncile italiene.
Că băncile sunt maşini de făcut bani şi nu salvatori ai economiilor o arată cauzele marii crize financiare şi eforturile de sute de miliarde de euro ale BCE de a restarta economia zonei euro, inclusiv prin presiuni pe instituţiile de credit. Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, despre care se spune că a ascuns în timpul crizei financiare pierderi de mai multe miliarde de dolari pentru a evita ruşinea unui bailout (Financial Times scria aceasta în 2012), s-a folosit de gălăgia din jurul dificultăţilor băncilor italiene pentru a cere mai mulţi bani – 150 mld. euro – pentru recapitalizarea băncilor europene.
Întrebat despre sugestia grupului bancar german (el însuşi confruntat cu mari probleme financiare şi, mai grav, certat cu legea în diferite ţări), preşedintele Eurogroup, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro, a lămurit cum stă situaţia.
„Întotdeauna au fost şi vor fi bancheri care spun că au nevoie de mai mulţi bani de la buget pentru recapitalizarea băncilor. Voi rezista foarte puternic“. Cu alte cuvinte, Dijsselbloem a promis că se va opune unor noi cereri din partea băncilor pentru sprijin din bani publici.
„Problemele din interiorul băncilor trebuie rezolvate în bănci şi de către bănci“, a spus oficialul.
Tot el a asigurat că băncile italiene nu reprezintă o criză acută, dar a avertizat că salvarea lor va avea implicaţii asupra investitorilor privaţi (în cazul Italiei, aceşti investitori sunt oameni de rând convinşI de bănci să-şi cheltuiască economiile pe titluri bancare). Dijsselbloem răspunde astfel negativ cererii Romei de a fi lăsată să injecteze în băncile italiene bani de la buget.
Băncile italiene sunt împovărate de credite neperformante de 360 de miliarde de euro, moştenire a recesiunii îndelungate care a urmat crizei financiare globale şI crizei datoriilor din zona euro. Aceste credite reprezintă o treime din totalul din zona euro.
Iar FMI tocmai a avertizat că economia italiană nu-şi va reveni la nivelurile de dinainte de 2007 înainte de mijlocul anilor 2020. În tot acest timp, spune FMI, băncile vor continua să fie expuse la şocuri economice.
„Riscurile derivă din amânarea soluţiilor problemei calităţii activelor, din intensificarea volatilităţii de pe pieţele financiare globale, inclusiv din cauza Brexitului, din încetinirea comerţului mondial, din influxul de refugiaţi şi din ameninţările pentru siguranţă, care complică luarea deciziilor politice“, se arată în analiza FMI.
„Dacă riscurile se materializează, revărsările regionale şi globale ar putea fi semnificative, având în vedere greutatea Italiei în sistem“.
