Eveniment

Carabulea a cerut suspendarea pedepsei ca să-şi reorganizeze afacerile, dar cererea i-a fost respinsă

Carabulea a cerut suspendarea pedepsei ca să-şi reorganizeze afacerile, dar cererea i-a fost respinsă

Ilie Carabulea, care este şi principalul acţionar al Băncii Carpatica, a declarat în faţa instanţei că nu se aştepta la o decizie de condamnare şi nu a avut timp să organizeze activitatea societăţilor pe care le deţine.

Autor: Dan Lungu

23.05.2012, 00:06 926

Cererea omului de afaceri sibian Ilie Carabulea de întrerupere pentru trei luni a executării pedepsei de un an şi şase luni de închisoare primită pentru dare de mită, solicitare motivată de acesta prin necesitatea organizării firmelor sale, a fost respinsă marţi de magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia.

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia Cosmin Muntean a declarat marţi că instanţa a respins ca nefondată cererea înaintată de Carabulea, care este şi principalul acţionar al Băncii Carpa­tica, pentru întreruperea executării pedepsei pentru trei luni.

Muntean a spus că sentinţa Curţii de Apel Alba Iulia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de zece zile de la comunicare.

El a fost judecat în calitate de asociat şi administrator al unor companii din cadrul Atlassib Holding Sibiu pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă, alături de Sebastian Dumitru Cârstea, director la Liceul Carol I din Sibiu, şi Mihaela Izabela Cârstea, acuzaţi de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la infracţiunea de dare de mită, şi de Nicolae Boţa, acuzat de dare de mită.

Carabulea, care îşi ispăşeşte în Penitenciarul din Aiud pedeapsa cu închisoarea, a solicitat întreruperea executării pedepsei pentru trei luni, maximul care poate fi dat în astfel de cazuri. El a susţinut în faţa instanţei că trebuie să îşi organizeze activitatea societăţilor în care este asociat majoritar sau administrator şi să delege conducerea acestora, astfel încât are nevoie de o întrerupere a executării pedepsei.

Carabulea a menţionat că este asociat majoritar în 36 de societăţi comerciale şi în alte 18 firme are calitatea de administrator, iar acestea nu îşi pot desfăşura activitatea corespunzător dacă nu i se permite să organizeze conducerile acestora. Totodată, el a declarat în faţa instanţei că nu se aştepta la o decizie de condamnare şi nu a avut timp să organizeze activitatea societăţilor pe care le deţine.

El şi-a motivat cererea şi prin faptul că prin aceste societăţi are contractate credite în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro, iar derularea acestor împrumuturi depinde de el până va delega pe alt­cineva.

El a afirmat că în cadrul societăţilor sale lucrează aproximativ 4.500 de salariaţi care depind de modul în care va fi organizată activitatea firmelor respective.

Omul de afaceri a demisionat în 26 aprilie din funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Carpatica (BCC) după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu executare pentru dare de mită.

Consiliul de Supraveghere l-a ales în locul lui Carabulea în funcţia de preşedinte al consiliului pe Nicolae Petria, urmând a fi convocată adunarea generală a acţionarilor pentru completarea componenţei acestei structuri, potrivit unui raport transmis Bursei.

Carabulea este principalul acţionar al Băncii Carpatica. El deţine indirect aproape 46% din acţiuni. În nume propriu controlează 41,29%, iar prin Atlassib mai are 4,55%.

El a fost judecat, în calitate de asociat şi administrator al unor companii din cadrul Atlassib Holding Sibiu, pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă, alături de Sebastian Dumitru Cârstea - director la Liceul Carol I din Sibiu şi Mihaela Izabela Cârstea, acuzaţi de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la infracţiunea de dare de mită, şi de Nicolae Boţa, acuzat de dare de mită.

Potrivit rechizitoriului, în septembrie 2010 Florin Apostu, la acea dată şef al Parchetului Judecăriei Sibiu, a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între Star Motors Sibiu şi Atlassib Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.

În perioada 2006 - octombrie 2010, Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între Atlassib Leasing IFN şi Intermedia, ambele societăţi fiind membre ale holdingului Atlassib, condus de Ilie Carabulea. Cele două societăţi au achitat, pentru Florin Apostu, TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. În aceste dosare, Apostu a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi, se arată în rechizitoriu.

În cursul anilor 2006, 2007, 2008 şi 2009, pentru a crea o aparenţă de legalitate a utilizării autoturismelor, Apostu a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing.

Acţiunile Băncii Carpatica sunt suspendate de la tranzacţionare, pentru întrunirea unei adunări a acţionarilor. Cel mai recent schimb cu titlurile BCC a fost perfectat la 0,0594 lei, iar capitalizarea băncii este de 186,88 milioane lei (42,7 milioane euro).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO