Pentru acest an ţinta de deficit pe metodologia europeană - care include şi arieratele statului - este de 2,4% din PIB. Companiile de stat care nu reuşesc să acopere minimum 50% din cheltuielile de funcţionare din resurse proprii influenţează nivelul deficitului bugetar.
Majorarea deficitului din 2012 se explică prin reclasificarea la buget a unor companii de stat finanţate în proporţie de peste 50% din resursele publice, precum şi din recalcularea deficitelor aferente unor companii pe baza datelor finale, potrivit Ministerului Finanţelor.
În ultimii trei ani Finanţele au reuşit să reducă deficitul bugetar în principal în urma aplicării unor măsuri dure de austeritate.
România a experimentat doi ani de ajustări dramatice (2010 şi 2011), concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%, în timp ce companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.
Cât s-a ajustat deficitul
România se află în topul ţărilor din Uniunea Europeană care au făcut cele mai ample ajustări fiscale în ultimii ani, de şase puncte procentuale, după cum reiese din datele Eurostat, biroul de statistică al UE. De la un deficit bugetar de 9% din PIB în 2009, România a reuşit să ajungă la un deficit uşor mai scăzut de 3% din PIB anul trecut.
Ajustări mai consistente ale deficitului s-au înregistrat în Letonia (deficit de 9,8% din PIB în 2009 şi 1,3% din PIB în 2012), Lituania (deficit de 9,4% din PIB în 2009 şi 3,2% din PIB în 2012) sau Grecia (deficit de 15,7% din PIB în 2009 şi 9% din PIB în 2012).
„Faţă de anul 2011, deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a redus cu 2,6 puncte procentuale, respectiv de la 5,6 % din PIB la 2,97% din PIB, fapt ce confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală“, susţin Finanţele.
Ajustarea deficitului bugetar sub 3% din PIB în 2012 a determinat Consiliul Uniunii Europene (UE) să încheie procedura de deficit excesiv declanşată împotriva României în anul 2009.
După primele opt luni din acest an deficitul bugetar urcase deja la 8 mld. lei, în condiţiile în care evoluţia veniturilor nu a ţinut pasul cu avansul cheltuielilor.
În intervalul ianuarie-august veniturile au urcat cu doar 4,4%, iar avansul cheltuielilor a fost de 4,8% comparativ cu primele opt luni de anul trecut. Astfel, ritmul de creştere al veniturilor bugetare a fost la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată, evoluţia încasărilor reflectând doar parţial ascensiunea economiei.
Ţinta de deficit bugetar pentru finalul lunii septembrie 2013 a fost stabilită cu FMI la 9,1 mld. lei.
Ministrul bugetului Liviu Voinea a declarat recent pentru ZF că deficitul bugetar la nouă luni este în ţinta agreată cu FMI, iar cea de a doua rectificare bugetară are ca obiective menţinerea deficitului bugetar în ţintele stabilite, optimizarea alocării resurselor între capitolele de cheltuieli bugetare şi luarea în considerare a rezultatelor colectării veniturilor bugetare la nouă luni.
Guvernul a promis că va lua măsuri pentru a se încadra în deficitul convenit cu FMI pentru acest an, de 14,7 miliarde de lei, dacă veniturile nu-şi revin, după ce evoliţia slabă pe primele opt luni a determinat autorităţile să ceară suplimentarea cu un miliarde de lei a ţintei de deficit la septembrie.
Unii analişti au susţinut că a crescut riscul ratării ţintei anuale a deficitului, ceea ce ar putea duce la tăierea investiţiilor, cu impact nefavorabil asupra creşterii economice.
FMI a avertizat în ultimul raport privind România că escaladarea tensiunilor politice interne, în special înaintea alegerilor din noiembrie 2014, ar putea să ducă la inversarea unor politici, ceea ce ar ameninţa atingerea unor ţinte ale programului.
Premierul Victor Ponta a spus recent într-un interviu acordat publicaţiei Wall Street Journal că România va ţine sub control cheltuielile publice, în ciuda alegerilor care urmează. Reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene au ajuns ieri la Bucureşti pentru discuţii cu autorităţile române în cadrul primei evaluări a noului acord aprobat în septembrie, negocierile urmând să vizeze şi cea de-a doua rectificare bugetară şi bugetul pentru anul 2014.
Bugetul pentru anul viitor va fi fundamentat cel mai probabil pe o creştere economică de 2,2%, deficitul bugetar urmând să fie stabilit la 2% din PIB, estimările regăsindu-se şi în raportul FMI privind România.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.10.2013
