♦ Pentru prima dată de la criza financiară din 2008 încoace, deficitul comercial la bunuri al României scade, în 2023 ♦ Nu este însă o veste rea, spun economiştii, ci mai degrabă reversul medaliei din 2022, când deficitul a urcat foarte mult din cauza preţurilor energiei.
Deficitul comercial la bunuri al României scade la cinci luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2022, când preţurile energiei pe pieţele internaţionale erau la cer. Este o veste bună, cred economiştii, pentru că este o contrabalansare a efectelor de anul trecut şi nicidecum o corecţie dureroasă, cum a fost în 2009, când s-a prăbuşit consumul în România. Pe de altă parte însă, deficitul comercial la alimente şi animale vii creşte, mai arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Este de urmărit evoluţia, crede profesorul de economie Aurelian Dochia, pentru că ar putea fi doar o situaţie conjuncturală din primul trimestru sau o evoluţie mai slabă a sectorului agricol din România.
„A fost poate o situaţie conjuncturală în primul trimestru. România, din cauza ciclului agricol, importă mai mult. Trebuie să vedem cum se desfăşoară”, a răspuns el, întrebat de ce creşte deficitul comercial la alimente.
Deficitul comercial la alimente este o situaţie extrem de cunoscută despre care ZF scrie de ani întregi, dar în legătură cu care nu s-a luat nicio măsură în România. Spre comparaţie, Ungaria sau Polonia, ţări care nu au potenţialul agricol al României, au excedent comercial, datorită politicilor de stat. România, în schimb, unul dintre cei mai mari producători de cereale sau seminţe din Europa, exportă grâu şi importă aluat congelat sau exportă porumb şi importă mălai. Mai nou, de când cerealele ucrainene au inundat piaţa românească, s-a ajuns la o situaţie şi mai ridicolă: România produce ulei de floarea-soarelui, dar cu seminţe ucrainene, deşi ţara este cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE.
Deficitul comercial la alimente şi animale vii deja a ajuns la 1,7 mld. euro în primele cinci luni din an, după ce exporturile de alimente şi animale vii au scăzut cu 5%, iar importurile au urcat cu 20%.
În continuare însă cel mai mare deficit este generat de produsele chimice (5,3 mld. euro din 11 mld. euro în total), dar şi de produsele energetice, chiar dacă s-au ieftinit pe pieţele internaţionale. Pe de altă parte, mai multe categorii de produse înregistrează excedent: grăsimi şi uleiuri, lemn, minereuri sau băuturi şi tutun.
În total, deficitul comercial al România la cinci luni din 2023 a fost de 11 mld. euro, după ce exporturile au fost de 40 mld. euro şi importurile de 51 mld. euro.
„Este o veste bună (scăderea deficitului comercial – n. red.), pentru că tot anul trecut am discutat despre îngrijorările legate de creşterea deficitului comercial, care devenea una dintre vulnerabilităţile României. Era de aşteptat că lucrurile să se îndrepte, pentru că anul trecut a fost un an în care am avut nişte şocuri foarte mari din partea preţurilor la energie. Gazul şi energia electrică ajunseseră la recorduri de preţuri pe pieţele internaţionale şi acest lucru a contribuit foarte mult la creşterea deficitului, plus dezechilibrele legate de pandemie”, mai spune Aurelian Dochia.
Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania remarcă ajustarea deficitului în contextul în care leul se apreciază în termeni reali, adică dacă se ia în considerare inflaţia mai mare din România versus zona euro.
„Se confirmă tendinţa recentă de ajustare a deficitului balanţei comerciale cu bunuri în a cincea lună a anului curent, în pofida continuării procesului de apreciere a cursului de schimb real efectiv al monedei naţionale, spre cel mai ridicat nivel din august 2008”, notează Rădulescu, directorul departamentului de analiză macroeconomică de la BT.
Ultima dată când a scăzut deficitul comercial la bunuri a fost în criza financiară care a izbucnit în 2008 şi ale cărei efecte au început să se simtă în România în 2009. Atunci România a apelat la un împrumut acordat de Fondul Monetar Internaţional, care a venit cu condiţia echilibrării bugetului de stat. Nu este cazul unei corecţii dureroase acum, este de părere Aurelian Dochia.
„Nu se compară situaţia de acum cu cea din 2008. Atunci am avut o corecţie dureroasă a unui deficit excesiv care se crease în perioada de dinainte de criza financiară care ne-a lovit pe noi în 2009. Am avut şi o recesiune puternică. Lucrurile s-au aranjat. Dureros, dar s-au aranjat.”
Nu este atât de important nivelul deficitului, mai spune el, pe cât este de importantă finanţarea sa.
„Pentru deficit, acum, nu avem probleme de finanţare. Atât timp cât deficitul este finanţat, nu este o problema. Acum este finanţabil, nu este ca în 2009 când nu mai aveam de unde să ne împrumutăm. Pieţele funcţionează, România este încă credibilă, chiar dacă se împrumută la dobânzi mai mari. Până la urmă cred că dacă va fi nevoie să se corecteze în continuare, că întotdeauna mecanismele pieţei fac presiune să se echilibreze situaţia.”
