Eveniment

Grup de lobby pentru modificarea Codului muncii

07.05.2003, 00:00 15

Un numar de sapte confederatii patronale vor crea in perioada urmatoare un grup de lobby pentru modificarea Codului muncii in Parlament in conditiile in care aplicarea acestui act normativ, in formula actuala, are o serie de influente negative asupra mediului de afaceri.
"Codul muncii, asa cum este in acest moment, este unul asimetric acordand prea multe drepturi fortei de munca si insuficiente drepturi patronatului", a declarat ieri Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliul National al Intrepriderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
In opinia reprezentantilor celor sapte confederatii - Consiliul National al Intrepriderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Confederatia Patronala din Industria Romaniei (CONPIROM), Consiliul National al Patronilor din Romania (CONPR), Patronatul National Roman (PNR), Uniunea Generala a Industriasilor din Romania (UGIR), Uniunea Generala a Industriasilor din Romania 1903 (UGIR 1903) si Confederatia Nationala a Patronatului Romana (CNPR) - aceasta asimetrie va avea o serie de consecinte negative.
"In primul rand, va determina o scadere a productivitatii muncii in conditiile in care s-a marit numarul de zile nelucratoare. In Romania se lucreaza in medie 220 de zile pe an, fiind cea mai scazuta perioada de lucru din Europa. In al doilea rand, prin desfiintarea conventiilor civile a crescut gradul de fiscalitate de la 13,5%, la 53,25%", a mai spus Nicolescu. Unul dintre efectele acestei majorari a fiscalitatii este cresterea muncii la negru, a mai spus el. "De asemenea, obligatia de a consulta sindicatele sau reprezentantii salariatilor in luarea deciziilor face dificil un management eficient, iar  sistemul de sanctiuni pe care actul normativ il introduce ar putea duce la falimentarea unora dintre firmele mici", a mai spus Nicolescu.
Reprezentantii celor sapte confederatii patronale sustin ca actul normativ este o victorie a sindicatelor si ca la finalizarea lui s-a tinut prea putin cont de parerile lor. Ei spun ca actuala formula a Codului muncii nu este cea pentru care si-au dat acordul, desi ministrul muncii Marian Sarbu sustine acest lucru.
"Cand am semnat, in prezenta primului ministru, stiam ca textul va ajunge in Parlament unde va mai putea fi modificat, si nu ca va fi adoptat prin asumarea raspunderii guvernului. Noi am cazut de acord asupra unui text cadrul care urma sa intre in Parlament, a spus Marian Dumitrescu, vicepresedintele CNIPMMR.
"Am participat la negocieri si am facut multe propuneri. Cu o luna inainte de summit-ul de la Praga am semnat in ideea ca vom negocia si vom imbunatati Codul muncii. Acum incercam sa ne asezam din nou la masa tratativelor si sa negociem cu sindicatele", a sustinut si Florian Costache, reprezentantul PNR.
Reprezentantii patronatelor au mai spus ca exista asigurari din partea Ministerului Muncii ca o serie din prevederile Codului muncii vor fi revizuite si ca unii lideri de sindicat au recunoscut ca actuala formula nu este benefica nici pentru muncitori.
"Codul Muncii ar trebui reluat articol cu articol, pentru a asigura o echitate intre sindicate si patronate, pentru ca patronii sunt cei care asigura fondurile pentru desfasurarea activitatii", a spus Grigore Brezan, vicepresedinte UGIR -1903.
Dezbaterile pe marginea Codului muncii au starnit numeroase controverse, discutiile privind forma finala a noului act normativ, intrat in vigoare la inceputul lunii martie 2003, fiind finalizate dupa aproape cinci ani. La sfarsitul acestora, Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului privind acest act normativ.
Codul muncii impune disparitia cartilor de munca de la 1 ianuarie 2004, acestea fiind inlocuite de registre intocmite de angajatori. De asemenea, actul normativ obliga angajatorii sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, precum si sa plateasca daune in cazul intarzierilor sau neplatii salariului. In plus, in cazul concedierilor individuale pentru motive economice, angajatorilor le revine obligatia de a propune salariatilor programe de formare profesionala si redistribuirea acestora, in vreme ce in cazul concedierilor colective pentru motive economice, angajatorii trebuie sa intocmeasca in prealabil un proiect de concediere colectiva care sa fie transmis sindicatelor sau reprezentantilor salariatilor. miruna.lebedencu@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels


AFACERI DE LA ZERO