Eveniment

Puterea înteţeşte presiunile populiste pentru creşterea salariilor. Boc nu deschide robinetul

Puterea înteţeşte presiunile populiste pentru creşterea salariilor. Boc nu deschide robinetul

Puterea înteţeşte presiunile populiste pentru creşterea salariilor. Boc nu deschide robinetul

Luni dimineaţă, cu FMI în coastă, coaliţia de guvernare (PDL- UDMR - UNPR) a anunţat că l-a mandatat pe premierul Emil Boc să discute despre majorarea salariilor şi a pensiilor cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional.

Anunţul a fost cu atât mai surprinzător cu cât prognoza de creştere economică se revizuieşte în jos, iar o majorare a salariului minim în sistemul bugetar de 5% ar însemna ca statul să cheltuie în plus aproape jumătate de miliard de euro faţă de cât şi-a bugetat. În condiţiile reducerii creşterii eco­nomice, care antrenează scăderea veniturilor bugetare, Guvernul trebuie să se gândească de unde să taie cheltuieli ca să susţină creşterile salariale.

Analistul economic Aurelian Dochia remarcă o contradicţie între ceea ce anunţa duminică seară preşedintele Traian Băsescu, anume o revizuire în jos a ţintei de creştere economică la 1,5%, şi reluarea ideii creşterii salariilor şi a pensiilor, doar o zi mai târziu.

"Este o contradicţie, dar este an electoral, sunt manifestaţii în stradă. Dacă luăm partea bună a anunţului, problema se pune, deocamdată, în termeni de «dacă va fi posibil». Dacă nu, sunt riscuri mari de «derapaje», din păcate prezente în toate campaniile electorale. Având acordul cu FMI, în cazul României nu se pune, cred, problema majorării deficitului bugetar fixat şi aşa foarte strâns la 1,9% din PIB, ci mai degrabă a restructurării cheltuielilor. Dacă nu apar surse noi, şi este greu să apară în condiţiile în care creşterea prognozată oficial (în jur de 2% - n.n.) va fi greu de atins, atunci vor fi luaţi bani de la investiţii şi daţi pentru salarii, ceea ce ar fi un mare păcat."

Preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia, duminică, asupra pericolului pe care l-ar genera adoptarea unor măsuri populiste.

Anunţul neaşteptat al creşterii salariului minim şi a pensiilor cu 5%, la presiunea coaliţiei de guvernare, ridică semne de întrebare privind posibilitatea statului şi a angajatorilor din privat de a susţine o astfel de măsură guvernamentală.

Eventuala creştere a salariului minim afectează şi angajatorii privaţi care au peste 600.000 de salariaţi plătiţi la nivelul salariului minim (700 de lei brut, în prezent) şi care ar trebui fie să scoată din buzunare peste 65 mil. euro, fie să recalculeze salariile sau să facă concedieri în aşa fel încât să se încadreze în buget.

Ieri, în mod surprinzător, prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde a anunţat că premierul Emil Boc a fost mandatat politic, de către conducerea coaliţiei de guvernare, să negocieze cu FMI majorarea salariilor şi a pensiilor din luna aprilie. El a dat asigurări că există "bani" în buget pentru aceste majorări.

În acelaşi timp, FMI se afla la un seminar cu sindicatele. Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI în România, a spus: "Dacă salariul minim va creşte, automat angajatorii vor face mai puţine angajări, însă angajările trebuie încurajate, astfel încât trebuie găsit un echilibru".

Analiştii spun că implementarea acestor măsuri ar putea conduce la disponibilizări sau la reduceri salariale, în contextul în care ar apărea cheltuieli neprevăzute stabilite în bugetul adoptat la sfârşitul anului trecut.

Liderii PDL au convenit încă din toamna anului trecut că salariile bugetarilor şi pensiile ar putea fi majorate în 2012, după vizita din aprilie a FMI, dacă nu vor exista "derapaje mari" în Europa şi în România în privinţa creşterii economice.

Cu toate acestea, FMI a estimat recent că zona euro va înregistra o scădere economică de 0,5%.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO