Guvernul a adoptat vineri seara, în ciuda opoziţiei mediului de afaceri, ordonanţa de urgenţă privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, menită să echilibreze bugetul anului viitor.
Una dintre cele mai discutate prevederi este „taxa pe lăcomie”, care presupune taxarea băncilor cu o marjă fixă din activele financiare, dacă dobânda ROBOR depăşeşte 2%. Proiectul iniţial prezentat de guvernul PSD prevedea ca taxarea să pornească de la nivelul ROBOR de 1,5%. Ordonanţa prevede o taxare de 0,1% din activele financiare dacă se depăşeşte cu 0,5 puncte procentuale pragul de 2% al Robor, 0,2% din activele financiare dacă se depăşeşte nivelul de referinţă cu 1,01-1,5 puncte procentuale, 0,4% din activele financiare dacă se depăşeşte pragul cu 1,51-2 puncte procentuale şi la o depăşire de peste 2 puncte procentuale a pragului, taxa pe activele financiare va fi de 0,5.
Vedeţi aici ordonanţa de urgenţă
Măsura a fost adoptată în ciuda opoziţiei sistemului bancar şi aprecierilor critice venite dinspre BNR. Deşi la o primă vedere, măsura ar putea detemrina o reducere a dobânzilor, şi implicit o creştere a consumului şi a încasărilor la buget, rămâne de văzut dacă prevederile vor influenţa diferenţele dintre dobânzile percepute şi cele acordate de bănci şi cât de doritoare vor mai fi băncile să acorde credite.
O altă prevedere a ordonanţei este taxa de 2% pe afacerilor companiilor din energie. Conform unei analize a Ziarului Financiar, două dintre cele mai lovite companii din sectorul energetic de prevederile ordonanţei aprobată aseară prin care se introduc anumite taxe în domeniile energetic, telecom şi bancar sunt chiar ale statului român. Astfel, după ultima rectificare din 24 octombrie, Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbuni din România, va termina anul acesta cu o pierdere de 975,4 milioane de lei la venituri totale de 4,22 de miliarde de lei. Compania avea la jumătatea acestui an 13.200 de angajaţi. Practic, din nimic, CE Oltenia ar trebui să scoată 85 de milioane de lei pentru a plăti taxa impusă de guvern.
Complexul Energetic Hunedoara este un alt producător de energie, singurul care mai foloseşte huila, deţinut tot de statul român, care peste noapte trebuie să găsească circa 9 milioane de lei pentru a plăti taxa impusă de Guvern. Problema este că pentru anul acesta Complexul Energetic Hunedoara estimează pierderi de 291 de milioane de lei, fiind un mister faptul că firma nu a ajuns nici acum în insolvenţă. Aici lucrează circa 5.000 de oameni.
Transelectrica, monopolul naţional de energie electrică, rămâne cu casa goală după plată celor 2% din cifra de afaceri, după cum arată datele de la nouă luni. Şi Transelectrica este deţinută de statul român, având un rol cheie în menţinerea securităţii energetice a României. Compania, în al treilea trimestru al anului, a avut pierderi de 0,5 milioane de lei, la nivelul celor 9 luni profitul net fiind de 97 de milioane de lei. Aproximativ 15 milioane din rezultat însă, se vor evapora, compania fiind lăsată cu fonduri neglijabile pentru realizarea investiţiilor, spune ZF.
Nici plafonarea preţului gazelor nu este o măsură care poate trezi entuziasmul companiilor din energie. Sunt aici în deruale proiecte importante în offshore-ul Mării Negre, iar doi jucători importanţi – OMV Petrom şi Black Sea Oil & Gas au anunţat că amână pentru anul viitor luarea unei decizii privind investiţia în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, ca urmare a adoptării legii offshore, ce impune un regim fiscal necompetitiv. Iarăşi, vor trebui aşteptate reacţiile companiilor din energie şi efectele deciziilor luate vineri seara de Guvern asupra planurilor de investiţii ale companiilor. Mai trebuie menţionat faptul că unele dintre companiile din energie aflate în proprietatea statului au contribuit cu sume importante, ca dividende, majorate la solicitarea Ministerului Energiei, la bugetul statului.
După mai bine de un deceniu, Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) va percepe din nou operatorilor de comunicaţii o taxă pe cifra de afaceri, pe care nu o va folosi însă pentru a-şi finanţa activitatea, aşa cum prevede acum cadrul legal în vigoare, ci pentru a derula activităţi de care răspund ministere precum cel al comunicaţiilor sau alte instituţii - digitalizarea “aparatului de stat”.
Guvernul impus şi un prag minim de 1 miliard de euro la licitaţia 5G din 2019, iar prelungirea licenţelor 3G care expiră în 2020 - 2022 va costa cel puţin 2 miliarde de euro.
Pilonul II trebuie să aducă 400 de milioane de euro la capital până la 30 iunie 2019, taxă trimestrială pe activele băncilor, arată o analiză ZF. Potrivit versiunii precedente, administratorii Pilonului II de pensii trebuie să aducă la capitalul social circa 3,8 miliarde de lei, adică 800 de milioane de euro, de aproape 10 ori mai mult decât capitalul social din prezent. Totodată în document se arată că taxa pe active se datorează trimestrial asupra activelor financiare ale contribuabilului existente la sfârşitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Ordonanţa mai transformă lucrătorii din construcţii într-un soi de elită a angajaţilor din România, cu salariu minim de 3.000 de lei brut începând cu 1 ianuarie 2019, alături de reducerea taxelor pe muncă la jumătate pentru sectorul constucţiilor astfel încât salariul minim net în acest domeniu să depăşească echivalentul de 500 de euro. Măsura intenţionează să revigoreze un sector care a avut de suferit în acest an, dar întrebarea este dacă respectivele măsuri vor fi de ajuns. Pentru că un sector al construcţiilor efervescent poate creşte într-un ecosistem economic care combină venituri pentru cetăţeni şi companii, proiecte de investiţii, tineri care îşi doresc locuinţe şi au cu ce să le plătească, companii de logistică în expansiune, o economie bazată pe investiţii şi nu pe consum.
Înfiinţarea Fondului Naţional de Dezvoltare şi Investiţii, gestionat de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (?), printr-un cont de disponibil, este măsura prevăzută la articolul 1 al ordonanţei. Fondul aar trebui să activele într-o sumedenie de domenii, dar cele mai multe dintre domeniile respective au dstul de puţin în comun cu ideea de fond de investiţii. Fondul se utilizează pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare, din sănătate, educaţie, apă – canaal, reţele de energie electrică şi gaze, transport rutier, salubrizare, cultură, culte, iluminat public, locuinţe sau construcţii de baze sportive.
Guvernul a adoptat vineri seara „taxa pe lăcomie”, care presupune taxarea băncilor cu o marjă fixă din activele financiare, dacă dobânda ROBOR depăşeşte 2%. Proiectul iniţial prezentat de guvernul PSD prevedea ca taxarea să pornească de la nivelul ROBOR de 1,5%.
„Introducem un mecanism de protejare a populaţiei care vrea să ia credite bancare. La un ROBOR mai mare de 2% va fi taxată orice depăşire a acestui nivel. În România este cea mai mare diferenţă între dobânda la credite şi dobânda la depozite”, a declarat vineri ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, în cadrul unei conferinţe comune cu Darius Vâlcov.
Două dintre cele mai lovite companii din sectorul energetic de prevederile ordonanţei aprobată aseară prin care se introduc anumite taxe în domeniile energetic, telecom şi bancar sunt chiar ale statului român.
Astfel, după ultima rectificare din 24 octombrie, Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbuni din România, va termina anul acesta cu o pierdere de 975,4 milioane de lei la venituri totale de 4,22 de miliarde de lei. Compania avea la jumătatea acestui an 13.200 de angajaţi. Practic, din nimic, CE Oltenia ar trebui să scoată 85 de milioane de lei pentru a plăti taxa impusă de guvern. Statul român controlează CE Oltenia prin Ministerul Energiei. Mai mult, compania asigură 25% din producţia de energie a României, procent imposibil de înlocuit cu alte surse, mai ales în contextul în care noua ordonanţă anulează orice apetit pentru investiţii în acest domeniu.
După mai bine de un deceniu, Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) va percepe din nou operatorilor de comunicaţii o taxă pe cifra de afaceri, pe care nu o va folosi însă pentru a-şi finanţa activitatea, aşa cum prevede acum cadrul legal în vigoare, ci pentru a derula activităţi de care răspund ministere precum cel al comunicaţiilor sau alte instituţii - digitalizarea “aparatului de stat”.
Anunţul şoc pentru industria locală de comunicaţii a fost făcut vineri seară de Darius Vâlcov, consilier al premierului, în cadrul unei conferinţe de presă în care a fost anunţată adoptarea ordonanţei de urgenţă care conţine aceste prevederi.
Toţi operatorii de telecom vor plăti din 2019 o taxă de 3% pe cifra de afaceri iar licenţele de telefonie mobilă care vor fi scoase la vânzare în 2019 (licenţele “5G”) şi în anii 2020 şi 2022 (licenţele “3G”) vor avea un preţ minim cumulat de 3 miliarde de euro, a anunţat vineri seară consilierul premierului Darius Vâlcov în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi ministrul finanţelor Eugen Teodorovici - o mutare care a spulberat speranţele companiilor de comunicaţii că ar putea plăti taxe mai mici şi care pune presiune pe bugetele pe 2019 ale operatorilor, care nu luaseră în calcul aceste costuri.
“Totodată în domeniul comunicaţiilor s-a stabilit un nivel minim de aproximativ un miliard de euro privind vânzarea licenţelor 5G. S-a ţinut cont de experienţa altor state din UE şi aici ne referim concret la Italia, unde aceste frecvenţe s-au vândut cu circa 6,5 miliarde de euro - un stat de aproximativ 3 ori mai mare decat România”, a anunţat Darius Vâlcov. Ministrul Teodorovici nu a pronunţat nici măcar un singur cuvânt în legătură cu industria de telecom pe durata conferinţei.
Ziarul Financiar a intrat în posesia celei mai recente variante ale Ordonanţei de Urgenţă, a cărei variantă va merge cel mai probabil la Monitorul Oficial, iar la articolul 90 se arată că administratorii de pensii private Pilon II trebuie să verse 50% din noua cerinţă de capital social minim până la 30 iunie 2019, iar restul până la finele anului.
Potrivit versiunii precedente, administratorii Pilon II trebuie să aducă la capitalul social circa 3,8 miliarde de lei, adică 800 mil. euro, de aproape 10 ori mai mult decât capitalul social din prezent.
Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, cei mai mari producători de energie din România, controlaţi de statul român, vor avea de suportat cele mai dure efecte ca urmare a aplicării prevederilor din ordonanţa prin care se instituie noi măsuri fiscale, spun oamenii din piaţă.
"Pe ele se va deconta tot", cred specialiştii.
Astfel, cele două companii, cei mai ieftini producători de energie din România, vor fi obligate să vândã din nou energie la preţuri reglementate pentru populaţie, anii anteriori arãtând cã de cele mai multe ori aceste vânzări se făceau la preţuri foarte apropiate de costuri, uneori chiar sub costuri.
Nu este clar în acest moment cât din producţia celor două companii va fi din nou vândută la preţuri stabilite de stat, surse din companii spunând cã acum se evalueazã totul. Cert este cã singura modalitate de a menţine facturile blocate este prin controlul preţului energiei pure, ori în România 90% din producţia de energie e în mâinile statului.
