"România are un nivel comparativ al preţurilor redus (...) Orice creştere de salariu sau venit va duce şi la creşterea preţurilor. Convergenţa este îmbunătăţită pentru bunuri, dar foarte scăzută pe servicii", a spus Mihai Gheorghe la "Romania Financial Forum", organizat de Mediafax la BNR.
Directorul direcţiei de preţuri din Institutul Naţional de Statistică a arătat că înainte de debutul crizei, în 2008, preţurile bunurilor au atins circa 70% din nivelul UE 15, în timp ce tarifele depăşiseră cu puţin 40% din media zonei euro, însă până anul trecut declajul s-a mărit din nou, iar preţurile bunurilor au coborât spre 60%, în timp ce tarfele la servicii au venit spre 30%.
Diferenţialul mare este explicat de oficialul INS mai ales prin nivelul redus al venitului pe cap de locuitor din România, ceea ce sugerează că procesul de catching up ar putea fi un factor de creştere a inflaţiei şi de modificare a comportamentului de consum, dar şi de producţie.
În acelaşi timp, diferenţa mare dintre preţurile interne şi cele din zona euro este explicat de Mihai Gheroghe şi printr-o posibilă deficienţă în tranzacţionare sau în reputaţia bunurilor şi serviciilor produse în România.
Din prezentarea directorului INS se observă însă că procesul de recuperare în materie de preţuri coincide în mai mare măsură cu politicile de curs de schimb, perioadele de apreciere fiind cele care aduc cele mai mari reduceri ale decalajelor.
În ceea ce priveşte rata inflaţiei, reducerea decalajului între România şi zona euro este văzută de Gheorghe în primul rând ca rezultat al creşterii competiţiei, cu o influenţă după declanşarea crizei în special în zona preţurilor bunurilor, serviciile înregistrând creşteri nominale constante, chiar dacă decalajul faţă de zona euro s-a mărit.
