Vinerea trecuta, BNR a surprins piata monetara cu un exercitiu la care a recurs foarte rar incepand din 1997. Iar din 2002 nu l-a mai practicat deloc. Pana in ultima zi bancara a saptamanii trecute, cand BNR a recurs la o "injectie" de lichiditate. O schimbare de macaz neasteptata.
In fapt, bancile au fost invitate sa faca un "targ" cu Banca Centrala. Un "repo": cumparari reversibile. In schimbul unei injectii de lichiditate
(3 miliarde de lei, bani de care sistemul bancar avea nevoie). BNR a cumparat de la banci titluri de stat si certificate de depozit. Desigur, potrivit regulilor aplicate in astfel de tranzactii, bancile angajandu-se ca la un termen dat (in acest caz - o saptamana) sa restituie banii imprumutati, plus dobanda, pentru a-si rascumpara activele.
Asadar, titlurile de stat si certificatele de depozit nu au fost aduse la BNR in garantie, ca in cazul creditelor "colateralizate" cu active. Ele si-au vandut activele catre BNR, urmand sa le rascumpere ori... sa le piarda. Daca nu-si onoreaza datoria.
Pana vineri, BNR obisnuise bancile sa le ia si nu sa le dea. De mai multa vreme se spune: "Banii din bancile comerciale ajung in subsolurile BNR in loc sa fie folositi in procesul de finantare a economiei". Desigur, ideea cu "subsolurile BNR", unde ar fi ingropata o parte a banilor din bancile comerciale, e metaforica. In fapt, se face trimitere la doua canale prin care BNR absoarbe - incepand cu 1997 - surplusul de masa monetara din bancile comerciale: depozitele de la BNR si rezervele minime obligatorii, in lei si in valuta.
Repros de inteles, intr-un fel, pentru ca banii sunt facuti sa circule. Doar asa pot fi inmultiti. Ce te faci insa cu banii care, pusi in circulatie, in loc sa fie inmultiti ajung fie in gaurile negre din economia reala, unde sunt inghititi, fie in preturi, unde produc inflatie ? BNR aduna lichiditate in depozite sau in rezerve obligatorii nu pentru a stopa circulatia monetara, ci pentru a "desfiinta" banii care, in loc sa fie atrasi in afaceri bune ori in investitii profitabile, nu fac altceva decat sa scumpeasca viata, fara vreun avantaj pentru economie.
Fara indoiala ca economia are nevoie de bani. Dar de bani sanatosi. Multe companii insa, la noi, cu deosebire companiile statului, produc mai putini bani... decat consuma. Ele sunt producatoare de inflatie. De altfel, inflatia a explodat intr-un moment in care, la nivelul factorilor de decizie din societatea romaneasca, s-a creat impresia ca piata de consum s-ar confrunta cu un surplus monetar. In realitate, nu era vorba de exces de bani. Si nici nu devenea solvabila o cerere de marfuri exagerat de mare. Realitatea era alta: oferta era extrem de restransa. In noiembrie 1997, cand s-a grabit reforma preturilor, pe piata se gaseau bani, dar nu si marfuri. Era de asteptat, in aceste conditii, ca inflatia sa fie scapata de sub control. Companiile de stat au supravietuit mentinand oferta restransa. Au produs putin, au vandut scump si au castigat. Preturile au explodat din nou in 1997. An de an a fost nevoie de noi sacrificii pentru calmarea inflatiei.
Repet: banii trebuie sa circule, nu sa fie "spitalizati" la BNR. Cu o conditie, insa: ca sa fie sanatosi si sa poata fi valorificati in afaceri profitabile. Cum insa ne-am trezit cu exces de bani bolnavi, producatori de inflatie, nu exista alta solutie decat adunarea acestor bani la BNR, in carantina.
Daca Banca Nationala s-ar fi uitat hipnotizata la drobul de sare inflationist, vaicarindu-se ca o sa ne cada in cap, era posibil ca acest lucru chiar sa se intample. Dar n-a fost asa. BNR si-a luat in serios rolul, indicat expres de lege, si s-a angajat intr-o batalie crancena cu preturile in crestere. Aici este nevoie de o explicatie. Economia romaneasca este victima unui paradox: avem si totusi n-avem bani. Din acest cerc vicios e greu sa iesim. Asadar, avem bani. In sensul ca, in sistemul bancar, ne confruntam de multa vreme cu un fenomen ce da dureri de cap si bancilor comerciale, si Bancii Nationale: supralichiditatea monetara inflationista. Cu alte cuvinte, sunt prea multi bani in banci. Si lei, dar si valuta. Si totusi n-avem bani. Fiindca in economia reala e nevoie de bani. Nu sunt destui bani nici pentru afaceri, nici pentru investitii. BNR se vede insa in situatia de a filtra fluxurile de bani indreptate catre economia reala. Solutia este absorbtia la Banca Nationala a surplusului de lichiditate, pentru a stopa inflatia. Pe cheltuiala BNR, desigur.
Dar lucrurile nu bat pasul pe loc. Acum se produc schimbari. Tabloul se diversifica. La surplusul de lichiditate intervenind o alternativa: nevoia de lichiditate. Asa ca Banca Nationala actioneaza ca atare: in loc sa absoarba bani, aduce bani in sistemul bancar.
Continuare: miercurea viitoare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
