Preşedintele Traian Băsescu, aflat în vizităoficială la Londra, a susţinut luni seară un discurs la "LondonSchool of Economics and Political Science" (LSE) la invitaţiaconducerii prestigioasei instituţii de învăţământbritanice.
Făcând un excurs în istoria comunismului, apromisiunilor fără acoperire ale unui regim totalmente rupt derealitate, preşedintele român trage concluzia că doar indivizii pot"muta" istoria pentru că, fiind singuri responsabili de viaţa lorştiu astfel să şi-o gestioneze mai bine.
"(...) Comunismul le făgăduise oamenilor că vor fi fericiţi.Ideologii partidului unic promiteau o societate fără inegalitate,fără represiune, fără conflicte, fără exploatare şi fără crize desistem. În realitate, totul s-a transformat într-un eşec deproporţii istorice. Vedeam, cu toţii, în jurul nostru, evidenţa.Inegalităţile se adânciseră. Represiunea ajunsese la proporţii demasă. Conflictele au fost suprimate doar în măsura în care au fostsuprimaţi şi actorii acestora. Exploatarea cetăţenilor era asumatăchiar de Stat (discursul scris al preşedintelui român foloseştemajuscula atunci când foloseşte substantivul stat - n.n.), înnumele unei libertăţi de tip nou. Sistemul era într-o crizăpermanentă. Incapabil să elimine Statul, aşa cum îşi propusese,comunismul s-a mulţumit să îl şubrezească. (...)"
Intrarea în postcomunism, arată şeful statului român, nu a însemnatşi abandonarea integrală a acestei concepţii despre politică. Mulţioameni aşteptau un nou miracol care să vină din partea Statului.Speranţei că Statul trebuie să ne asigure fericirea i-a fostsubstituită, gradual, ideea că Statul trebuie să garantezebunăstarea fiecăruia şi a tuturor.
"Convingerea mea este că un om politic nu trebuie să cultiveclişeele şi nici să se lase sedus de spiritul Utopiei. Societăţilesunt alcătuite din indivizi care trebuie să fie responsabili pentrupropria lor soartă", spune Traian Băsescu.
Care ar trebuie să fie învăţătura de minte înviciunea preşedintelui?
"Criza economică pe care o traversăm ne-a făcut să descoperim căvieţile şi libertăţile multor oameni sunt constrânse de un gen destat cu totul diferit. Un stat intervenţionist, care consumăresurse enorme, care este bazat pe o birocraţie extinsă. (...)Criza mondială ne-a demonstrat cât de vulnerabile sunt statele careintervin în exces în mersul pieţei libere, inclusiv pe piaţa forţeide muncă sau în protecţia socială, de multe ori, nejunstificat deextinsă."
Făcânt trimtere la economistul şi filosoful austriac FriedrichHayek, care a condus în deceniile trecute London School ofEconomics şi pentru care proprietatea privată este cea maiimportantă garanţie a libertăţii, preşedintele a spus: "Este o modărecentă să acuzăm sistemul capitalist de toate relele crizei.Capitalismul este, desigur, perfectibil. Însă mă întreb care ar fifost soarta ţărilor din Estul Europei, dacă nu cumva chiar acontinentului nostru, dacă actuala criză economică ar fi loviteconomii de comandă, inflexibile şi centralizate. (...)Piaţa liberănu este anexa statului social, ci statul social depinde debunul-mers al pieţei libere."
Ce a mai spuspreşedintele:
@ Experienţa României, ca şi a altor state postcomuniste, arată căprocesul de reformare a Statului este mai lung decât ne aşteptam în1990. Apare astfel paradoxul unor aparate statale care promoveazăschimbări revoluţionare la nivel politic, social şi economic, darcare dovedesc un grad important de inerţie la nivelul propriei lorfuncţionări, ceea ce duce la obosirea părţii din societate caresusţine schimbările şi la o scădere a credibilităţii instituţiilorStatului.
@ Nemulţumirile au fost rapid valorificate de partidele anti-sistemşi cele ale foştilor nomenclaturişti care au mizat pe încurajareaetatismului şi a reflexelor colectiviste moştenite din perioadaprecedentă.
@ Una dintre ideile pe care acum încercăm să le impunem în Româniaeste că democraţia, calitatea acesteia, depinde de rolul pe careindivizii şi-l asumă, în mod liber şi resposabil, în societate.Democraţia nu este regimul Statului, ci acela alCetăţeanului.
@ Încă din secolul al XIX-lea, de la formarea statului românmodern, elitele noastre politice şi culturale au fostpro-occidentale. Ocupaţia sovietică şi dominaţia partidului unic nuau putut suprima această orientare, care a redevenit principalulelement de consens al elitei româneşti după revoluţie.
Preşedintele Băsescu a susţinut acest discurs în deschiderea uneiserii de conferinţe organizate de LSE şi dedicate lui GhitaIonescu, politolog britanic de origine română, profesor la LondonSchool of Economics şi Manchester University, autor a numeroaselucrari despre comunism: Communism in Romania; The Politics of theEuropean Communist States; Leadership in an Interdependent World şialtele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
