Romania ar putea avea nevoie anul viitor de o finantare externa a deficitului bugetar si a datoriei interne mai mica de un miliard de euro, suma mai mica decat aratau previziunile anterioare, afirma Enache Jiru, seful Trezoreriei statului.
Si asta pentru ca se mizeaza pe o reducere cu 0,3-0,4% din PIB a deficitului fiscal prevazut initial pentru 2004, pe posibilitatea unei conjuncturi mai favorabile pentru imprumuturi de pe piata interna, precum si pe intrarea unor sume importante in valuta din privatizari. Sume care vor putea fi folosite pentru finantarea anumitor proiecte de investitii si nu doar pentru reducerea datoriei publice, ca pana acum.
In acest moment, Ministerul Finantelor mentine optiunea redeschiderii emisiunii de euroobligatiuni lansate in vara si aprobata in noiembrie prin hotarare de guvern.
"Anul viitor, am putea recurge la o emisiune noua de eurobonduri, combinata cu redeschiderea emisiunii de anul trecut, in functie de evolutia dobanzii in euro", afirma Jiru. El spune ca noile eurobonduri ar urma sa aiba o scadenta de zece ani, Romania putand sa se imprumute astfel la o dobanda mai mica de 5% pe an in euro, fata de 5,75% la emisiunea precedenta.
Pe de alta parte Romania va avea nevoie de valuta pentru a acoperi deficitul de cont curent de la anul, deficit estimat a se reduce la un nivel 5,5% din PIB. Romania are nevoi de intrari de valuta pentru a nu se ajunge in situatia ca acest deficit sa fie acoperit din rezerva valutara.
Ministerul Finantelor intentioneaza sa grabeasca accesul direct al bancilor la piata de capital. Legislatia actuala prevede ca termen data de 1 ianuarie 2005, insa aceasta ar putea fi modificata prin amendarea legislatiei privind piata de capital care urmeaza sa intre in dezbaterea Parlamentului. Enache Jiru spune ca intrarea directa a bancilor ca operatori de bursa ar rezolva problema intermediarilor necesari realizarii de tranzactii cu titluri de stat pe piata de capital. Desi regulamentul de tranzactionare este in vigoare din decembrie 2002, Ministerul Finantelor nu a emis pana acum titluri de stat pe bursa din cauza ca nici o societate de brokeraj nu a depus cerere de autorizare, neindeplinind criteriile prea dure privind capitalul social minim necesar. De un an de zile Ministerul Finantelor si Bursa de Valori Bucuresti isi paseaza responsabilitatea, Jiru afirmand de mai multa vreme ca asteapta din partea Bursei o noua propunere de reducere a capitalului minim solicitat intermediarilor.
Oficialul trezoreriei a mai mentionat ca Ministerul Finantelor intentioneaza sa reia anul viitor strategia de extindere a maturitatilor la titlurile de stat pe care nu a putut-o continua in a doua jumatate a lui 2003 in conditiile cresterii dobanzilor pe piata.
Incepand din vara, desi aveau ca tinta cresterea ponderii emisiunilor de obligatiuni pe doi si trei ani, Finantele si-au concentrat imprumuturile pe titluri de stat pe un an si sase luni.
"Am avut un usor derapaj de finantare interna datorita conjuncturii de pe piata interna, de crestere a dobanzilor. Tintele erau de extindere a maturitatilor cu usoare reduceri de dobanda insa ridicarea dobanzii BNR ne-a determinat sa mutam finantarea pe termene mai scurte", a afirmat Jiru.
El a mentionat ca printre tintele de anul viitor sunt consolidarea ca referinta a obligatiunilor pe doi si trei ani, precum si lansarea primelor obligatiuni pe cinci ani cu dobanda fixa. "Cum nu am mai putut extinde maturitatile la obligatiuni cu dobanda fixa am lansat pe sfarsitul anului obligatiuni cu dobanda indexata la rata inflatiei pe cinci ani", spune Jiru.
O alta tinta va fi diversificarea in continuare a bazei de investitori care sa permita Finantelor 'iesirea din captivitatea" investitorilor bancari.
Jiru spune ca la cele doua emisiuni de obligatiuni pe cinci ani lansate anul acesta investitorii nebancari au detinut o pondere de peste 5% in totalul investitorilor.
"Suntem de acord ca este mai bine sa platim dobanzi pietei interne si nu celei externe insa mai sunt si probleme de conjunctura", spune Jiru.
Obiectivul finantelor este ca in timp ponderea datoriei externe in PIB sa creasca de la 8% in prezent la 15%, insa aceasta in conditiile in care piata interna va accepta maturitati mai lungi si va avea o lichiditate mai mare. Deocamdata piata externa este mai atractiva. Jiru spune ca la sfarsitul acestui an piata externa va detine o pondere de 60% in finantarea deficitului bugetar si a datoriei publice. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
