Sara Ungureanu (29 de ani) este singura romanca care vorbeste suedeza din cadrul reprezentantei pe care Ikea a deschis-o pentru zona Balcanilor in anii '90, Ikea Trading Und Design.
"Desi cunoasterea limbii suedeze nu a reprezentat o conditie la angajare, cu certitudine a fost un avantaj net in fata altor candidati", spune Ungureanu.
Limba oficiala (documentele, intalnirile etc.) in cadrul Ikea, ca in toate multinationalele, de altfel, este engleza. Diferenta pentru Sara Ungureanu o fac insa calatoriile de business in Suedia, unde poate vorbi cu managerii de acolo "pe limba lor".
Exemplul nu este singular. O limba straina rara poate fi cartea de vizita care iti schimba cariera intr-un mod cu totul neasteptat. Iar legenda aproape unanim acceptata este ca romanii se pricep la limbi straine mai bine decat alti europeni.
In luna ianuarie a acestui an, in Romania erau inscrisi la studii universitare in limbi straine aproape 34.000 de studenti, dintre care 21.000 la invatamant bugetat si aproape 13.000 la taxa. Aici sunt inclusi studentii de la toate specializarile care se studiaza in limbi straine, cei mai multi fiind cei din domeniul sociouman (12.000 de studenti), urmati de cei din facultatile cu profil tehnic, unde peste 4.000 de studenti studiaza in limbi straine, ca engleza, franceza, germana sau spaniola.
"Absolventii acestor facultati nu traiesc din limbi straine, ci din meseria lor, fie ca aceasta este arhitectura, economie, medicina sau inginerie", este de parere Dumitru Miron, secretar general pentru invatamantul superior in Ministerul Educatiei.
Cu toate acestea, studierea unei anumite specializari intr-o limba straina te recomanda ca pe un candidat cu un avantaj net in cadrul unui interviu de angajare, care nu tine doar de latura lingvistica. "Acesti studenti au mult mai multe sanse de reusita dupa absolvire in cadrul companiilor multinationale, pentru ca nu numai ca vorbesc si inteleg o limba straina, mai mult, cunosc foarte bine terminologia de specialitate din domeniul respectiv", explica Miron.
In acelasi timp, absolventilor de specializari in limbi straine le cresc exponential sansele de a lucra in strainatate.
Dintre cei 34.000, aproape 20%, respectiv 7.000 de studenti, studiaza limbile straine in cadrul facultatilor de litere sau limbi straine, in dubla specializare cu limba romana.
"Aceste specializari (litere/limbi straine - n.r.) sunt stimulate pentru a crea necesarul de cadre didactice in invatamantul preuniversitar", precizeaza Miron.
La cei 34.000 de studenti inscrisi la studii in limbi straine se mai adauga inca aproape 4.500 de studenti care urmeaza studii in limbi straine la master.
In conditiile in care numarul total de studenti din Romania este de 515.000, ponderea studentilor care studiaza in limbi straine este de 6,6%. Este mult sau putin raportat la cerintele de pe piata?
Cu toate acestea, cel mai activ val de angajatori ai ultimilor ani, jucatorii care activeaza pe piata de Business Process Outsourcing (BPO), par sa se confrunte cu dificultati in gasirea oamenilor, fapt ce ar putea frana pe termen lung dezvoltarea businessului.
Companiile din BPO stau cu ochii atintiti pe absolventii de facultati de limbi straine, cautand in special candidati vorbitori de limbi straine, cu diferite abilitati tehnice (contabilitate, IT etc.).
Candidatii vorbitori de olandeza, norvegiana, ebraica sau daneza si care au cunostinte de IT sau contabilitate pot obtine venituri de 800-1.000 de euro lunar, potrivit specialistilor in resurse umane, in vreme ce vorbitorii de engleza, franceza, germana sau italiana pot primi salarii intre 400 si 600 de euro.
Furnizorul de servicii de business si solutii tehnologice Genpact are aproape 700 de angajati la Bucuresti si va deschide in septembrie un nou centru de BPO la Cluj, unde va mai angaja cateva sute de oameni. Oficialii companiei au declarat ca vor ajunge la 2.000 de angajati pana in 2009.
Americanii de la Accenture au ajuns intr-un an la 200 de angajati si au ca target 1.000 pe termen mediu, iar plaja de limbi straine cautate la potentialii angajati este destul de larga.
"Am derulat un due-dilligence amanuntit cu privire la disponibilitatea lingvistica de pe piata fortei de munca din Romania, mai ales datorita faptului ca ne doream ca aceasta locatie (Bucuresti - n.r.) sa fie complementara celorlalte trei centre europene - Praga, Bratislava si Varsovia. Planul nostru este sa ne axam pe limbi de origine latina la Bucuresti (italiana, franceza, spaniola, portugheza - n.r.), dar intentionam sa recrutam si alte limbi mai rare pentru a suplimenta cateva dintre solutiile oferite clientilor nostri", spune Alasdair Glen, Bucharest BPO lead al Accenture.
Desi engleza este limba oficiala in Accenture, majoritatea angajatilor din cadrul centrului de la Bucuresti vorbesc inca o limba latina. "Aditional, avem nevoie pentru business si de vorbitori de alte limbi straine ca daneza, germana, rusa, turca, ebraica", adauga Glen.
Romania, El Dorado european in urma cu cativa ani pentru investitorii care cautau multilingvism, ar putea intra intr-un con de umbra, pe masura ce necesarul de joburi depaseste posibilitatile pietei fortei de munca.
Conform unui studiu realizat de compania americana de consultanta A.T. Kearney, atractivitatea Romaniei pentru investitorii in BPO a scazut comparativ cu 2005. Astfel, tara noastra a coborat opt locuri, ajungand pe pozitia 33 intr-un index care cuprinde 50 de tari, spre deosebire de acum doi ani, cand se clasa pe locul 24, in acelasi index care analiza doar 40 de tari.
"Acum ceva vreme, dezavantajul Romaniei in fata altor tari era stabilitatea economica. Acum, HR-ul este problema", a declarat anterior pentru ZF Bogdan Belciu, manager in cadrul A.T. Kearney. Potrivit studiului, in ceea ce priveste atractivitatea din punctul de vedere al resurselor umane, suntem pe ultimul loc in Europa Centrala si de Est.
Cat priveste numarul de studenti care studiaza in limbi straine, Dumitru Miron, secretar general pentru invatamantul superior in Ministerul Educatiei, crede ca nu se poate vorbi despre o bariera a numarului de locuri, ci mai degraba despre capacitatea universitatilor romanesti de a scolariza cat mai multi studenti, corelata mai ales cu disponibilitatea efectivelor cadrelor didactice.
Desi suntem cunoscuti ca populatie care invata si foloseste cu usurinta limbile straine, nevoia de specialisti in domeniu creste mereu.
Iar posibilitati de angajare dupa finalizarea studiilor in limbi straine exista, iar unele dintre ele pot fi chiar interesante din punct de vedere financiar. Suntem chiar atat de buni la limbi straine pe cat ne place sa credem?
"Am intalnit numerosi absolventi de limbi straine care nu stapanesc nici macar la un nivel mediu limbile straine pe care s-au specializat", spune Cristina Pasat, general manager al firmei de recrutare la Agentia de Servicii Professional.
Pe de alta parte, exista cel putin doua situatii posibile de cariera pentru un absolvent de studii de limbi straine. Nevoia in crestere de vorbitori de limbi straine, in special de engleza, franceza, germana, nu implica in mod obligatoriu o cerere pentru absolventii de studii superioare de limbi straine, ci pentru orice persoana care poate dovedi o buna stapanire a limbii cerute. "Putem vorbi, pe de alta parte, de nevoia de specialisti in limbile straine, situatie in care se apeleaza cu preponderenta la absolventii de asemenea studii", explica Pasat.
In urma cu cativa ani, invatamantul parea sa fie singura optiune pentru absolventii de facultati de limbi straine. Desi tot mai multe domenii reclama candidati care sa cunoasca cel putin doua limbi straine, specialistii in recrutare spun ca, in prezent, prima optiune pentru un student sau absolvent de limbi straine care isi doreste sa lucreze in domeniu, raman traducerile. "Exista (in traduceri - n.r.) o cerere constanta, mai bine conturata pe limbile de circulatie (engleza, germana, franceza, spaniola) si mai redusa, dar deloc de neglijat pe limbi cu circulatie mai restransa (turca, chineza, ceha, slovaca, poloneza, bulgara, greaca, portugheza, maghiara, limbi nordice - in special suedeza si olandeza etc.).
Astfel, un traducator bun poate castiga cu usurinta 800 - 1.000 de euro net, iar traducatorii experimentati care cunosc limbi straine de circulatie mai redusa, cum ar fi germana, de exemplu, pot castiga si peste acest nivel, potrivit Professional.
Castigurile din traduceri se explica si prin faptul ca exista optiunea de a colabora cu mai multe centre de traduceri, cu notariate sau chiar cu societati private. "Nu putine sunt societatile care au angajati traducatori, un exemplu relevant fiind societatile de avocatura?, spune Pasat. In aceste conditii, nivelul de cunostinte cerut este extrem de ridicat si, de regula, este testat inainte de angajare.
O alta optiune profesionala pentru absolventii de limbi straine este interpretariatul. Conferintele, evenimentele internationale sau participarea internationala reclama un numar tot mai mare de interpreti pentru traduceri simultane. Exista de asemenea si situatia in care companii private solicita prezenta unui interpret pentru a insoti delegatii de specialisti din alte tari care fac vizite de afaceri sau schimburi de experienta in Romania.
O optiune profesionala aparuta in ultimii ani este cea de operator intr-un call center multilingv, job care implica, pe langa cunostintele de limbi straine, si abilitati de relationare telefonica cu clientii. Pe segmentul call-center, Romania concureaza cu India si alte tari din Orient, iar pe plan regional cu Bulgaria. Potrivit ultimelor date disponibile, in Romania exista 250 de call-centere, iar ritmul de crestere al pietei este de aproximativ 20-30 de unitati pe an. Investitia necesara deschiderii unui call-center cu 400 de angajati este de aproximativ un milion de euro, iar piata de call-centere a fost evaluata la sfarsitul anului trecut la 73,9 mil. euro.
Salariile intr-un call-center pornesc de la cateva sute de euro si pot depasi 1.000 de euro pentru pozitii de middle management.
Exsita, de asemenea, numeroase companii care angajeaza personal administrativ pentru pozitii de assistant sau office manager, care sa cunoasca bine una sau doua limbi straine, iar studentii si absolventii de limbi straine sunt de multe ori preferati pentru aceste pozitii.
Cunoasterea unei limbi rare te transforma intr-o optiune mai mult decat interesanta pentru angajatori. Sara Ungureanu a absolvit Facultatea de limbi si literaturi straine Bucuresti, sectia franceza-suedeza in anul 2000. Dupa doua burse in Suedia si dupa ce a lucrat timp de opt luni pentru Ambasada Suediei la Bucuresti, in cadrul sectiei consulare, a ajuns in stuff-ul gigantului suedez de mobila.
De cinci ani lucreaza pentru reprezentanta Ikea pentru Balcani, Ikea Trading Und Design, care desfasoara activitati de achizitie si comercializare pentru gigantul suedez in Romania, Bulgaria si Serbia. Dupa ce timp de un an s-a ocupat de travel services, a fost promovata pe pozitia de business support pentru divizia de lemn a companiei, ocupandu-se de mai multi furnizori locali si internationali ai Ikea. "Franceza n-am mai vorbit-o aproape deloc de cand am terminat facultatea", spune ea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
