Strategia de sustenabilitate sau planul de tranziţie al unei companii nu poate fi realizat de un singur angajat al companiei, întrucât necesită o echipă multidisciplinară, a explicat Monica Movileanu, ESG Platform Leader şi lider al departamentului de consultanţă contabilă şi pieţe de capital (CMAAS) din cadrul PwC Audit, prezentă la evenimentul ZF ESG Summit 2024.
„Trebuie să ne educăm, să dedicăm resurse în cadrul companiei care să se aplece asupra reglementărilor, să înţeleagă ce trebuie să facă şi să înceapă un plan care să aibă o echipă multidisciplinară în spate. Nu poate face un singur om dintr-o companie planul de sustenabilitate, ci o echipă multidisciplinară care înseamnă management, angajaţi, departamente operaţionale, resurse umane, legal, toţi contribuie la acest plan de sustenabilitate”.
Rapoartele de sustenabilitate devin obligatorii pentru tot mai multe companii din România în următorii doi ani, dar pentru a ajunge la un raport de sustenabilitate companiile trebuie mai întâi să îşi facă o strategie de sustenabilitate, un plan de tranziţie şi să înceapă implementarea planului.
„Noi când ne uităm la planul de sustenabilitate al unei companii acesta nu se întâmplă în 2-3 luni, durează 6-12 luni, în funcţie de cât de mare este compania şi de activitatea în sine”.
Pe lângă timpul limitat pe care îl au la dispoziţie companiile pentru primele raportări de sustenabilitate, una dintre provocări vine din deficitul de specialişti tehnici care să se implice în realizarea strategiilor, a planurilor de tranziţie şi a raportărilor.
„Sunt foarte puţine resursele umane pe piaţă care să vă poată ajuta în dezvoltarea unei astfel de strategii. O strategie pentru adaptare la schimbările climatice este în primul rând bazată pe ştiinţă. Eu ca finanţist nu o pot face singură, trebuie să o fac cu un inginer, un chimist, un om operaţional tehnic care să mă poată lumina cu privire la care este impactul pentru businessul meu al creşterii temperaturii globale cu 1 grad Celsius sau cum mă afectează riscul inundaţiilor”.
Ce a mai declarat în cadrul ZF ESG Summit 2024:
- Nu vedem încă o strategie pentru adaptarea şi atenuarea schimbărilor climatice, strategie care să fie integrată în strategia de sustenabilitate. Un studiu PwC arată că doar 17% din companii integrează schimbările climatice în strategia lor de sustenabilitate.
- Strategiile de sustenabilitate se referă în mod pregnant la componenta de mediu, mai puţin la social şi guvernanţă.
- Directivele vin foarte repede peste noi, deja pentru companiile listate cu peste 500 de angajaţi anul 2024 este un an important de raportare, dar valul doi vine peste companiile cu peste 50 de angajaţi, ceea ce înseamnă că majoritatea companiilor care deja raportează pe situaţiile financiare vor raporta şi pe non-financiar. Pregătirea pentru valul doi nu este încă acolo.
- Companiile trebuie să se uite cât de vulnerabile sunt la schimbările climatice. Aici vorbim de două tipuri de riscuri, adică riscuri de climă, inundaţii, creştrea nivelului apelor, creşterea temperaturii globale, dar şi de riscuri de tranziţie la o economie cu o amprentă de carbon scăzută. Şi vorbim şi de riscurile de reglementare, de creşterea preţurilor la materie primă, de comportamentul consumatorului.
- Trebuie să investim bani, o strategie nu poate veni fără resurse financiare
- România a adoptat directiva de raportare pe sustenabilitate puţin diferit faţă de comunitatea europeană. La nivel european, valul doi de raportare începe de la companiile cu 250 de angajaţi, dar în România începe de la 50 de angajaţi, deci vorbim de un număr mult mai mare la nivel de România versus restul ţărilor europene.
