Companiile se plâng că nu găsesc suficient de multă forţă de muncă disponibilă în piaţă, dar triază inclusiv studenţii care vin la practică. Deşi găsesc cu greu candidaţi potriviţi pentru poziţiile deschise, multinaţionalele nu colaborează cu instituţiile de învăţământ superior pentru actualizarea programei de studiu, însă au de la studenţi exigenţe ridicate, chiar dacă aceştia nu au experienţă, spune Răzvan-Mihail Papuc, decanul Facultăţii de Administraţie şi Afaceri din cadrul Universităţii din Bucureşti.
„Avem multe parteneriate cu companiile pentru a le oferi studenţilor locuri de practică, internshipuri, deoarece nu vrem să îi lăsăm să îşi caute singuri, având în vedere că de multe ori aleg calea cea mai uşoară, apelând la cunoştinţe sau rude. Cu multinaţionalele este foarte greu de lucrat, ei au o procedură destul de strictă când îi selectează. Ei spun să îi aducem pe toţi, dar pe de altă parte când se pune problema să între în ograda lor încep să îi condiţioneze, ar trebui să se gândească că sunt încă studenţi (şi încă mai trebuie să înveţe – n.red.), nu angajaţi“, a spus Răzvan-Mihail Papuc, decanul Facultăţii de Administraţie şi Afaceri (FAA), instituţie care şcolarizează aproximativ 2.000 de studenţi la programele de licenţă şi de masterat.
„Am avut proiecte cu fonduri structurale pentru practica studenţilor, cât şi consilierea acestora, am avut sute de studenţi consiliaţi şi de fiecare dată am avut întâlniri faţă în faţă ale celor trei părţi: angajatori, noi şi studenţii. Şi dacă întreb ce ar trebui să îl învăţ pe student legat de domeniu, o să vedeţi un mare semn de întrebare şi nehotărâre, iar acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori cu angajatori de top sau firme mari“, a mai spus Răzvan-Mihail Papuc.
În ceea ce priveşte ofertele salariale pe care le primesc tinerii absolvenţi atunci când decid să intre în câmpul muncii, acestea variază în funcţie de nivelul de studii şi de domeniul în care alege tânărul să lucreze: dacă un absolvent de liceu primeşte salariul minim pe economie de 785 de lei net pe lună dacă se angajează ca operator de date, un absolvent de facultate începe de la un salariu de aproximativ 1.200 de lei net pe lună.
„Orice angajat, absolvent al oricărei facultăţi, trebuie să plece de la un salariu care să îi asigure un nivel minim de venituri pentru subzistenţă, în sensul în care valoarea salariului minim este nesemnificativă şi tinerii nu îşi asigură cheltuielile de bază. Salariul trebuie să pornească de la 300-400 de euro net pe lună, ţinând cont de costul pentru o chirie în Bucureşti“, precizează Răzvan-Mihail Papuc.
Absolvenţii Facultăţii de Administraţie şi Afaceri îşi găsesc cu uşurinţă un loc de muncă, însă în mai multe cazuri acestea nu sunt în domeniul în care sunt specializaţi.
„Nu am auzit de absolvenţi care sunt şomeri, ci de absolvenţi care nu activează în domeniul pentru care au fost pregătiţi în facultate. Am avut surprize când o perioadă de timp nu se făceau angajări în zona publică. Tinerii cheltuiau resurse în decursul anilor de facultate şi după aceea nu îşi găseau un loc de muncă. În prezent, cererea de forţă de muncă în acest sector a crescut“, a mai precizat decanul FAA.
În ceea ce priveşte angajarea tinerilor absolvenţi în cadrul call centerelor din piaţă - companii care au făcut mii de angajări în ultimii ani - decanul FAA spune că în ciuda faptului că acestea oferă o experienţă din care tinerii învaţă, nu este un job relevant pentru o viitoare carieră. „Atâta vreme cât şi angajatul, şi angajatorul văd aceste joburi ca fiind temporare, nu văd relevanţa pentru cariera studentului“.
În companiile cu activităţi de call center lucrau peste 14.000 de angajaţi în 2014, de trei ori mai mulţi faţă de 2008, sectorul fiind astfel printre cele mai efervescente de pe piaţa muncii. Companiile din domeniu anunţă angajări de sute de oameni anual, iar candidaţii provin de multe ori din rândul studenţilor, dar şi din rândul absolvenţilor de studii superioare.
„Cred că este firesc să se angajeze încă din timpul facultăţii, deoarece chiar şi pentru o poziţie de entry-level se solicită experienţă, pe care o pot face prin internshipuri sau prin angajare. Însă trebuie să o facă cu condiţia că nu uită de nevoia de pregătire profesională. În restul Europei este firesc să se angajeze de pe timpul facultăţii pentru a-şi putea plăti taxele, nu văd de ce la noi nu ar fi normal“, a spus Răzvan-Mihail Papuc.
Anul trecut, facultatea a avut 200 de locuri puse la bătaie pentru liceeni, însă nu s-au ocupat toate, având în vedere că 30- 40 de candidaţi au renunţat în ultimul moment.
„La noi au fost situaţii paradoxale, noi am avut ani în care am avut 3.000, 4.000 sau chiar 5.000 de studenţi la admitere, însă în ultimii 2 ani au fost mai puţini înscrişi, dar au fost mai mulţi cei care s-au reorientat. Se înscriu la mai multe universităţi, facultăţi, specializări dupa care încep să se gândească unde le convine să rămână“, a precizat Răzvan-Mihail Papuc.
Studenţii care au vrut să îşi depună candidatura pentru a deveni student al FAA şi-au depus doar dosarele în perioada admiterii, examenul fiind scos din procesul de admitere, deoarece locurile scoase la concurs nu au fost ocupate integral în anii în care pe lângă dosar tinerii treceu printr-un examen de evaluare a cunoştinţelor.
„Atâta timp cât procedura este permisivă din punct de vedere al reglementării legale toţi aleg calea cea mai scurtă, adică dosarul“, a mai spus decanul FAA.
Deşi examenul a fost eliminat din procesul de admitere, decanul spune că pregătirea studenţilor cu care vin aceştia din liceu a rămas aceeaşi. „Nu pot să spun că dacă am avea examen am avea studenţi mai buni, calitatea studenţilor nu sunt convins că va creşte, iar dezechilibrele financiare pe care le avem în acest spaţiu ar creşte si mai mult“.
Facultatea de Administraţie şi Afaceri din cadrul Universităţii din Bucureşti şcolarizează circa 2.000 de studenţi dintr-un total de peste 38.000 de tineri înscrişi la cursurile celor 19 facultăţi din cadrul acestei instituţii de învăţământ.
