♦ Peste 41% dintre copiii din România trăiesc în risc de sărăcie şi excludere socială, pe locul întâi în Uniunea Europeană, condiţiile socio-economice fiind principala piedică pe care aceştia o au în legătură cu accesul la educaţie. Mai departe, un copil născut în 2020 în România îşi atinge doar 58% din potenţialul de productivitate, în funcţie de calitatea condiţiilor educaţionale şi a serviciilor de sănătate. Sărăcia este fără dubiu cel mai mare duşman al educaţiei în România, colaborarea dintre stat şi mediul privat şi tehnologia fiind instrumente certe care pot aduce schimbări de substanţă. Restul e discurs politic ce pică la orice evaluare.
„Implementăm programe educaţionale pe termen lung în comunităţi vulnerabile din întreaga ţară şi vedem numeroase provocări legate de accesul la educaţie. Nu putem disocia sărăcia de impactul pe care educaţia îl poate avea în vieţile copiilor. Pedalăm în gol dacă abordăm educaţia independent de condiţiile socio-economice“, spune Raluca Negulescu-Balaci, directoarea executivă a UiPath Foundation, ONG lansat în 2019 de către UiPath, producătorul de software de automatizare listat la bursa de la New York. Misiunea UiPath Foundation este de a facilita accesul copiilor din comunităţi vulnerabile la oportunităţi educaţionale actuale, cu o atenţie particulară asupra dezvoltării competenţelor digitale. „Ecosistemul educaţional al copiilor este definit şi influenţat de factori socio-economici, de calitatea locuirii, nutriţie, acces la oportunităţi educaţionale suplimentare faţă de ce oferă şcoala, de expunerea la modele profesionale şi de conduită diferite de ce văd în comunităţile lor. Când vom înţelege şi aplica aceste principii de corelare la nivelul sistemului public educaţional, atunci vom vedea cum educaţia devine un catalizator de mobilitate socială şi le va permite copiilor din familiile vulnerabile să nu repete poveştile de marginalizare ale generaţiilor din urmă.“
Conform Eurostat, în România, peste 41% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie şi excludere socială - pe locul întâi în Uniunea Europeană. „Pandemia a amplificat această situaţie, având în vedere închiderea şcolilor şi pierderea locurilor de muncă de către părinţi. Educaţia online nu a ajuns în multe dintre aceste comunităţi, sau adaptarea şcolilor la mediul online nu a fost accesibilă pentru copiii din familii sărace care trăiesc în condiţii dificile şi nu dispun de un spaţiu de învăţare adecvat.“
În plus, o altă mare dificultate o reprezintă vulnerabilitatea materială. „Atunci când nevoile de bază ocupă un spaţiu prea mare în mintea cuiva, devine foarte dificil să te concentrezi şi pe alte aspecte ale vieţii, cum ar fi şcoala.“ Mai departe, statisticile, dincolo de cele de la evaluarile naţionale, sunt necruţătoare. Conform Human Capital Index, un copil născut în 2020, în România, îşi atinge doar 58% din potenţialul de productivitate, în funcţie de calitatea condiţiilor educaţionale şi a serviciilor de sănătate.
„Cu toate acestea, ce am sesizat în ultimii 4 ani şi jumătate este că, în zonele vulnerabile, există un potenţial incredibil care nu este valorificat. Cu intervenţii socio-educaţionale adaptate la realităţile din teren, cu sprijin material pentru familii şi prin consolidarea triunghiului infrastructură digitală - conectivitate - competenţe digitale pentru elevi şi profesori, ne dăm o şansă colectivă la un viitor în care educaţia funcţionează şi pentru cei mai vulnerabili dintre copiii acestei ţări. E nevoie de colaborare continuă între sectorul public, privat şi nonprofit, o atitudine deschisă faţă de tehnologie, multă răbdare şi persistenţă pentru a construi un sistem educaţional cum ne dorim.“
Cum transfomă IA-ul şcoala
Inteligenţa artificială poate juca un rol semnificativ în educaţie, spune Raluca Negulescu-Balaci, mai ales în contextul în care rolul profesorului se va schimba fundamental. „În ziua de azi, profesorii nu mai sunt doar transmiţători de informaţii, ci devin mentori şi facilitatori ai învăţării. Ei sunt responsabili pentru crearea unor contexte de învăţare semnificative, pentru stimularea gândirii critice şi creative a elevilor şi dezvoltarea abilităţilor sociale şi emoţionale - lucruri imposibil de realizat doar prin intermediul tehnologiei.“ Astfel, inteligenţa artificială poate prelua sarcinile administrative şi repetitive, permiţând profesorilor să se concentreze mai mult pe interacţiunea faţă în faţă cu studenţii şi să le ofere acestora sprijin personalizat atunci când este necesar.
„Profesorii ar putea folosi IA pentru a colecta şi analiza date despre performanţa şi progresul elevilor, pentru a identifica nevoile şi provocările acestora şi pentru a adapta procesul educaţional.“ Mai mult, adopţia tehnologiei este crucială pentru a le stârni interesul tinerelor generaţii. „Modelele educaţionale tradiţionale ar putea fi reevaluate şi ajustate pentru a răspunde nevoilor lor şi a le asigura succesul. Este crucial să integrăm tehnologia în procesul de învăţare, deoarece aceste generaţii reprezintă ceea ce numim digital natives. Prin încorporarea tehnologiei în sălile de clasă şi resursele educaţionale, profesorii pot îmbunătăţi implicarea elevilor, facilita experienţe interactive de învăţare şi pot dota noile generaţii cu abilităţile digitale necesare pentru viitorul lor.“
Ce contează pentru Gen Z
Astfel, educaţia noilor generaţii ar trebui să acorde prioritate învăţării interactive şi experienţiale. „De exemplu, Gen Z prosperă în medii care încurajează participarea activă, gândirea critică, rezolvarea problemelor şi aplicarea în lumea reală. Prin oferirea de oportunităţi pentru proiecte de colaborare, exerciţii şi simulări practice, profesorii pot stimula creativitatea, inovaţia şi dezvoltarea mai multor abilităţi. Această abordare nu numai că îmbunătăţeşte înţelegerea subiectelor academice, dar îi dotează şi cu abilităţile necesare pentru a reuşi într-o lume în schimbare rapidă.“ Dar de fapt, efortul de a schimba procesul educaţional pe plan local trebuie să înceapă din zona de educaţie preşcoală, acolo stând de fapt una dintre explicaşiile pentru abandonul şcolar atât de ridicat, o altă problemă majoră a României.
„Abandonul şcolar este corelat cu un decalaj educaţional profund a cărui cauză se regăseşte în anii de educaţie preşcolară. Lipsa de expunere la educaţie de calitate în primii ani de viaţă are un impact pe termen lung în parcursul educaţional al copiilor. E esenţial să punem mai mult accent pe consolidarea sistemului de educaţie preşcolară prin crearea de grădiniţe şi creşe în toate comunităţile şi prin tratarea acestei etape din educaţia copiilor din România ca fiind strategică.“
Ce programe are UiPath Foundation
Prin programele dezvoltate de UiPath Foundation se numără proiectul Caleidoscop dedicat elevilor de liceu. Programul susţine 800 de elevi care provin din 82 de licee partenere şi care au fost recomandaţi de către 170 de profesori parteneri. Programul a strâns în jurul lui mai mulţi susţinători, cum ar fi DRUID AI, companie care a creat pro-bono chatbot-ul din platforma Caleidoscop, numit Azurel, şi Fundaţia Didona, care sprijină bursele a 222 liceeni pentru un an, precum şi voluntari din compania UiPath care au oferit consultanţă în dezvoltarea platformei şi au implementat automatizări pentru îmbunătăţirea proceselor administrative în vederea gestionării celor 800 de elevi. „Una dintre principalele noastre iniţiative pornite în 2019 se numeşte Salt către viitor, iar prin acest program ajutăm copiii din comunităţi vulnerabile din Bucureşti (Ferentari) şi judeţele Cluj, Galaţi, Vaslui, Botoşani şi Olt. Acest program facilitează accesul la oportunităţi educaţionale de calitate şi se concentrează pe dezvoltarea unor abilităţi relevante pentru vremurile în care trăim prin acces la meditaţii online la limba română, matematică, engleză şi ateliere de competenţe digitale.“ Un alt program pe care l-am dezvoltat se numeşte Nurture Teachersí Potential şi se adresează profesorilor care predau în comunităţile vulnerabile. „Vom continua să punem accentul pe literaţia digitală şi pe dezvoltarea competenţelor digitale pentru copiii din comunităţi vulnerabile, asigurându-se că aceştia au instrumentele potrivite pentru învăţare şi dezvoltare. În plus, echipa fundaţiei va continua să automatizeze cât mai mult din procesele interne, cu ajutorul voluntarilor din compania UiPath, pentru a se degreva de munca manuală şi a câştiga timp, pentru a se concentra pe inovaţie şi creativitate în intervenţia educaţională la firul ierbii“, a mai precizat Raluca Negulescu-Balaci.
„Gen Z prosperă în medii care încurajează participarea activă, gândirea critică, rezolvarea problemelor şi aplicarea în lumea reală. Prin oferirea de oportunităţi pentru proiecte de colaborare, exerciţii şi simulări practice, profesorii pot stimula creativitatea, inovaţia şi dezvoltarea mai multor abilităţi. Această abordare nu numai că îmbunătăţeşte înţelegerea subiectelor academice, dar îi dotează şi cu abilităţile necesare pentru a reuşi într-o lume în schimbare rapidă.“
