România, spre deosebire de Cehia, Ungaria şi Polonia, are o balanţă a comerţului exterior cu bunuri în deficit cronic, acutizat de crizele de după 2019, iar nivelul acestuia ar putea ajunge la 8,6% din PIB în acest an, arată o analiză realizată de Alpha Bank.
Astfel, dacă ar fi să se repete situaţia din 2022, când deficitul pe întregul an a fost un multiplu de 1,8 al deficitului realizat în primele 7 luni, anul 2023 s-ar putea încheia cu un deficit de 8,6% din PIB.
Evolutia comertului exterior a fost totuşi afectat şi în tările luate ca referintă în analiză. În Cehia excedentul balanţei s-a diminuat în 2022 la 1,8% din PIB faţă de 8% în 2019, iar Polonia şi Ungaria au trecut de la excedent la deficit în 2022, dar e posibil ca toate să revină aproximativ la excedentul din 2019.
În cee ace priveşte categoriile de produse, în România, 5 categorii de produse din cele 6, după clasificarea UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development), produc deficite.
Cel mai mare deficit este creat de produsele cu tehnologie înaltă, 3,5% din PIB, urmat de deficitul produselor primare, 3% din PIB, deficitul produselor cu tehnologie scăzută, 2,6% din PIB şi deficitul produselor cu tehnologie medie, 1,8% din PIB.
Pe ultimul loc se află deficitul materiilor prime prelucrate, 0,9% din PIB.
Judecând după rezultatele din primele şapte luni din 2023, Alpha Bank estimează că pe întregul an deficitele create de materiile prime prelucrate şi produsele cu tehnologie scăzută şi înaltă se vor păstra, iar deficitele create de produsele primare şi cu tehnologie medie se vor înjumătăţi comparativ cu 2022.
Compartiv, Ungaria, Cehia şi Polonia par să fie specializate pe exportul a câtorva categorii de produse cu care reuşesc să genereze excedente în balanţa comerţului exterior.
Cehia are excedent persistent la produsele cu tehnologie medie, Ungaria are excedent la produsele cu tehnologie ridicată, iar Polonia are excedent la produsele cu tehnologie scăzută, la materiile prime prelucrate şi produsele cu tehnologie medie.
Toate cele trei tări au deficite la produsele primare, care au crescut în 2022 datorită crizei energiei chiar şi peste deficitul României şi vor rămane aşa în ciuda tendinţei de scădere înregistrată în primele 7 luni din 2023.
În opinia analiştilor, creşterea volumului exporturilor pentru reducerea deficitului balanţei comerţului exterior cu bunuri depinde de creşterea capacităţii de producţie a industriei prelucrătoare, care să fie competitivă pe piaţa externă nu numai din punct de vedere al productivităţii muncii, ci şi, ţinând cont de priorităţile perioadei ce urmează, din perspectiva eficienţei energetice şi reducerii riscului climatic.
Dimensiunea producţiei prelucrătoare din România este similară cu cea din Polonia, dar mai mică decât în Cehia şi Ungaria, în special ca urmare a dimensiunii mai reduse a ramurilor cu tehnologie medie înaltă şi înaltă.
Productivitatea muncii este similară cu cea a ţărilor analizate în ramurile cu tehnologie scăzută, a doua după Ungaria în ramurile cu tehnologie medie scăzută, aceeaşi ca în Polonia în ramurile cu tehnologie medie înaltă, dar cea mai redusă în ramurile cu tehnologie înaltă.
Eficienţa energetică este cea mai ridicată în ramurile cu tehnologie scăzută, este a doua după Cehia în ramurile cu tehnologie medie înaltă, dar cea mai redusă în ramurile cu tehnologie înaltă
În aceste conditii, menţinerea competitivităţii industriei prelucrătoare, în special a părţii care înglobează tehnologie mai avansată, va fi dificil de realizat, şi de aceea echilibrarea balanţei comerţului cu bunuri nu se va întâmpla curând.
