„Oamenii nu se mai duc la MBA doar pentru a acumula cunoştinţe de business. Se zice că dacă te uiţi zilnic la două-trei filme pe TED (o platformă online care reuneşte videouri din cadrul unor conferinţe în care se prezintă diverse «idei ce merită răspândite» - n. red.) şi dacă citeşti anumite cărţi şi participi la evenimente de profil poţi dobândi cunoştinţele de business de care ai nevoie astfel încât să nu mai fie nevoie să mergi la şcoala de afaceri. Acest lucru este posibil pentru că, în prezent, informaţia nu mai este ţinută între pereţii universităţilor, este disponibilă şi se poate descărca gratuit de pe internet. Însă oamenii nu se duc la MBA pentru cunoştinţe, ci pentru networking“, a explicat Nikos Dimitriadis. El este unul dintre profesorii programului de Executive MBA oferit pe piaţa locală de University of Sheffield din 2006, program care are până în prezent 250 de absolvenţi.
Un alt motiv pentru care managerii merg la MBA este legat de faptul că un MBA pe cartea de vizită poate funcţiona ca un brand internaţional pentru carieră, mai spune Dimitriadis.
„Un MBA absolvit la o universitate de prestigiu e ca un tatuaj. Când piaţa e din ce în ce mai competitivă, iar companiile primesc câte 200 de CV-uri pentru o poziţie, un MBA recunoscut în toată lumea reprezintă un avantaj pentru cariera fiecărui manager.
Ideea de la care a pornit necesitatea creării programelor de MBA a fost aceea de a oferi abilităţi manageriale oamenilor care nu au avut parte, de-a lungul carierei lor, de instruire în domeniul managementului, mai explică Dimitriadis.
„MBA-urile au fost create pentru medici, pentru ingineri, pentru oameni care veneau din companii în care lucrau ca specialişti şi care, la un moment dat, au preluat atribuţii de supervizare, de aceea aveau nevoie de abilităţi manageriale. Iar programele de MBA au fost create tocmai pentru a acoperi aceste nevoi“, a mai spus Nikos Dimitriadis. În opinia lui, filosofia care stă la baza unui program de MBA este aceea de a oferi fiecărui participant aceleaşi module de business - fie că e vorba de marketing, resurse umane, logistică sau operaţiuni - pentru a înţelege modul în care funcţionează o afacere per ansamblu. În plus, spune el, în cadrul University of Sheffield, studenţii programului de EMBA îşi pot alege, în funcţie de preferinţe, o specializare pe care o pot aprofunda în ultimele două module de studiu din cadrul programului.
Avansul tehnologic a făcut ca alternativele de educaţie managerială să se înmulţească, astfel că managerii au posibilitatea de a migra către variantele online de educaţie pentru executivi. Aşa-numitele MOOCS (massive open online courses) încep să fie dezvoltate chiar de şcolile de business, care ajung să investească peste 75.000 de dolari pentru un singur curs online, potrivit Financial Times. Una dintre cele mai cunoscute platforme de programe online disponibile gratuit este Coursera.
Totuşi, directorul regional al University of Sheffield spune că, în ciuda faptului că se dezvoltă tot mai mult cursurile online, acestea nu sunt percepute la nivel global drept competitori ai programelor de educaţie executivă.
„Statisticile recente arată că mai puţin de 10% din cei care se înscriu la un program de tip MOOC termină programul, dau examenul şi primesc un certificat de absolvire. Acest lucru înseamnă că ceva le lipseşte acestor programe. În plus, uitându-mă la profilul celor care accesează astfel de cursuri, am observat că este un segment de piaţă diferit, pentru că se caută programe de instruire de bază, cum ar fi cursurile de limbă engleză“, a mai explicat Dimitriadis.
