Atunci când Renewcell AB şi-a deschis prima fabrică comercială în 2022, aceasta a fost privită ca un semn de speranţă pentru un viitor strălucit în domeniul modei. Lansată într-o moară de hârtie recondiţionată din Suedia, prima fabrică de reciclare a textilelor la scară industrială din lume a reprezentat un proiect de o ambiţie de neegalat, care urma să deschidă calea pentru o întreagă industrie nouă.
Conform Bloomberg, puţin peste un an mai târziu, la 26 februarie, Renewcell şi-a declarat falimentul. Decizia a venit la patru luni după ce compania publică a emis un avertisment de profit din cauza vânzărilor lente de Circulose, pasta biodegradabilă pe care o produce din haine uzate şi deşeuri de bumbac, care poate fi transformată în fibre textile proaspete. Deşi Renewcell semnase acorduri de furnizare cu doi mari producători de fibre - şi putea produce până la 60.000 de tone de Circulose pe an - a vândut doar 18.000 de tone de material în 2023, mai puţin de jumătate din numărul necesar pentru a ajunge la pragul de rentabilitate. Mai mulţi producători de fibre au transmis către Renewcell acelaşi lucru: cu toţii ar cumpăra mai multă celuloză doar dacă mărcile de modă ar înregistra mai multe comenzi pentru materiale fabricate din ea.
„Credeam că am vândut cam două treimi din fabrică şi, din diverse motive, aceste acorduri de preluare cu producătorii de fibre nu s-au concretizat", spune Tricia Carey, director comercial al Renewcell.
Dispariţia Renewcell a provocat o undă de şoc în sectorul incipient al noilor materiale, lăsând mulţi analişti să se întrebe ce se va întâmpla cu apetitul investitorilor pentru inovaţia în domeniul textil. De asemenea, evenimentul în cauză evidenţiază amploarea provocării cu care se vor confrunta cele mai mari branduri de modă din lume, în contextul încercării acestora de a înlocui milioanele de tone de textile tradiţionale cu alternative sustenabile care sunt încă în curs de dezvoltare. Mai mulţi comercianţi cu amănuntul la nivel mondial, inclusiv Hennes & Mauritz AB şi Inditex SA, compania mamă a Zara, au anunţat obiective de reducere a amprentei de carbon care se bazează, cel puţin parţial, pe adoptarea de noi textile. Cu toate acestea, eşecul unei operaţiuni de reciclare atât de mediatizate întunecă profund realismului acestor obiective.
Renewcell s-a lansat în 2012 pe baza unei descoperiri surprinzătoare. Doi profesori care dezvoltau o alternativă la metanolul derivat din combustibilii fosili prin descompunerea celulozei - un compus organic din materialele vegetale - au descoperit că metoda lor descompunea şi celuloza din textile. Împreună cu un mic grup de investitori, ei şi-au propus să construiască o întreprindere de reciclare chimică. În momentul în care Renewcell a prezentat prima sa rochie realizată din Circulose în 2014, compania s-a mobilizat în jurul unui plan de reducere a milioanelor de tone de materiale virgine utilizate pentru fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, care contribuie la o suprapunere a deşeurilor din modă în întreaga lume.
Acest plan s-a aliniat cu obiectivele stabilite de producătorii de îmbrăcăminte. H&M s-a angajat ca 30% din materialele pe care le utilizează să fie reciclate până în 2025, în timp ce Zara a declarat că 25% din fibrele sale vor fi „materiale de generaţie următoare care nu există încă la scară industrială" până în 2030. Renewcell a început prin colaborarea cu mărci de modă pentru colecţii unice realizate cu Circulose. Apoi a obţinut acorduri cu producătorii de fibre Tangshan Sanyou (în 2021) şi Lenzing (2022), care au fost acceptat să cumpere până la 275.000 de tone de celuloză Circulose în cinci ani.
Dar aceste achiziţii nu au fost onorate la timp, potrivit Renewcell, iar scrisorile de intenţie cu alţi câţiva furnizori de fibre nu s-au transformat niciodată în comenzi ferme. „Întrebarea este câte dintre aceste acorduri s-au transformat în tranzacţii reale", spune Tiffany Hua, analist la Lux Research, o firmă de cercetare şi consultanţă care se concentrează pe tehnologiile emergente, inclusiv pe noile materiale. "[Renewcell] nu a avut o piaţă suficient de fiabilă".
În octombrie, după ce Renewcell a emis avertismentul de profit, Zara a declarat că furnizorii săi vor cumpăra 2.000 de tone de amestec de materiale prin Tangshan Sanyou, care avea un acord existent cu Renewcell. În decembrie, H&M s-a angajat să utilizeze 18.000 de tone de Circulose până în 2025. (Gigantul fast fashion este, de asemenea, al doilea cel mai mare acţionar al Renewcell). Cu toate acestea, promisiunile în cauză tot nu a fost suficiente.
În prezent, viitorul Renewcell rămâne profund incert: Compania a primit oferte de cumpărare până la 28 martie şi se aşteaptă să anunţe un ofertant câştigător pentru afacerea sa în această lună. De la intrarea în faliment, consecinţele în restul industriei au fost, de asemenea, mixte.
În februarie, Evrnu, un reciclator cu sediul în SUA, susţinut de compania daneză de îmbrăcăminte Bestseller, aflat în parteneriat cu Adidas şi Zara, a amânat construirea instalaţiei sale pilot până în 2025, a raportat Apparel Insider. Dar, o lună mai târziu, H&M a anunţat un acord pentru a cumpăra fire de poliester reciclate de la Syre, o întreprindere cu sediul în SUA pe care a fondat-o în 2023 alături de Vargas Holding AB şi de managerul de active TPG Inc. Acordul, în valoare de 600 de milioane de dolari pe o perioadă de şapte ani, intenţionează să acopere o parte semnificativă din nevoia pe termen lung a H&M de poliester reciclat, a declarat în martie directorul executiv al Syre, Dennis Nobelius. Însă prima fabrică a companiei, care urmează să se deschidă în Carolina de Nord în acest an, va începe cu o capacitate de producţie anuală de doar 10.000 de tone.
La două zile după anunţul H&M, Infinited Fiber a anunţat că a strâns 40 de milioane de euro (43 de milioane de dolari) de la un grup de investitori, printre care Inditex şi directorul general al Fast Retailing Co, compania mamă a Uniqlo. Prima fabrică industrială a Infinited Fiber, din Finlanda, urmează să se deschidă în 2025.
