Arena Naţională – Bucureşti, Pa­sajul Basarab – Bucureşti, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, reţeaua de metrou din Budapesta (Ungaria), reno­va­rea Gării din Belgrad (Serbia), o serie de parcuri eoliene în Marea Bri­­tanie – sunt doar câteva dintre pro­iec­tele majore de construcţii în ca­re şi-au găsit locul de-a lungul timpu­lui cablu­rile electrice fabricate de Electroplast, o companie cu experien­ţă de peste trei decenii în domeniu. Compania este parte a ROCA In­dustry, hol­dingul de materiale de construcţii din grupul Impetum.

În următorii zece ani, România va fi aliniată la tendinţele globale, una dintre cele mai importante fiind tranziţia energetică. „Viitorul este electric! Şi nu atât de departe pe cât poate părea uneori“, spune Alexandru Chiriţă, director general al Electrica, într-un răspuns adresat Ziarului Financiar cu ocazia aniversării de 25 de ani.

Cele mai valoaroase 100 de companii din România au fost evaluate la peste 100 mld. euro în fiecare din ultimii doi ani. Cel mai aproape de acest nivel, businessul românesc a mai fost doar în 2007, unul dintre ultimii ani de boom economic.

Antreprenorul Claudiu Necşu­lescu, proprietarul Jidvei, unul dintre cei mai mari producători de vin din România, afirmă că Jidvei a fost construit încă din 1999 ca o moştenire de familie.

Vânzarea reţelei Regina Maria, a birourilor AFI Park sau a magazinelor Mr Bricolage sunt doar câteva exemple de potenţiale tranzacţii care au picat înainte de a fi parafate, după ce factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate.

Se spune că în anii 1800, îmbu­te­lierea apei se făcea doar în zilele cu lună plină, atunci când pre­siunea atmosferică era maximă, pentru a creşte şi rămâne legat astfel şi conţinutul de CO2 al apei minerale.

Pentru Levente şi Alexandru Széll anul 1998 rămâne în istorie ca anul atunci când au preluat afacerea începută de părinţii lor şi au început extinderea businessului de la nivel regional la nivel naţional. Este anul în care compania Agrosel SRL din Câmpina Turzii (jud. Cluj) ia naştere şi începutul unei aventuri în antreprenoriat despre care cei doi fraţi nu anticipau că o să-i transforme în unii dintre cei mai importanţi producători de seminţe de la nivel naţional şi chiar lideri în anumite segmente de piaţă.

Un CEO nu este singur şi nu poate face nimic singur; vorba lui Einstein, îl citez mereu: «Dumnezeu nu ne-a trimis pe pământ ca să fim stăpâni, ci ca să slujim alţi oameni».

Din raţiuni financiare de cele mai multe ori, dar şi pentru că au primit o ofertă de nerefuzat de la concurenţă în anumite cazuri, o serie de branduri străine şi româneşti de retail au decis să părăsească „ringul“, adică piaţa locală.

Cei mai bătrâni dintre bătrâni spun că toamna este un prilej bun pentru a reflecta truda din timpul verii. De a con­semna străduinţele şi cu bune, şi cu rele. Aşa că astăzi numărăm bobocii la Bursa de Valori Bucureşti şi nu doar din vară, ci mai exact din ultimii zece ani, cea mai dinamică de­ca­dă din istoria pieţei de capital din România.

Ziarul Financiar începe astăzi, în cadrul campaniei ZF 25 de ani, un nou proiect, prin care ne-am propus să descoperim împreună companiile care în 2023 aniversează, la fel ca şi ZF-ul, 25 de ani de la înfiinţare. Ne leagă un context comun prin anul naşterii trecut pe certificatul de business, dar ne leagă şi mai mult de atât. Ne leagă faptul că împreună am făcut şi am scris o parte din istoria mediului de afaceri din România.

Toate cele cinci companii care au avut anul trecut profituri istorice şi unde statul este acţionar sunt active în domeniul producţiei de energie şi gaze, acesta fiind domeniul care a avut cel mai mult de câştigat de pe urma crizei de energie.

Radiografia mediului de business arată că, în funcţie de criteriile urmărite, IMM-urile şi companiile mari se luptă pentru a ocupa primul loc ca pondere în economie. Există însă un dezechilibru mare în ceea ce priveşte numărul de companii, numărul de angajaţi, cifra de afaceri şi profitul net între cele două categorii de companii.