Datoria publică a crescut în noiembrie 2019, faţă de octombrie, cu 1,5 mld. În decembrie, ea a mai făcut însă un salt spectaculos, de 11 miliarde de lei, până la 48 de miliarde de lei. Prin urmare, dacă, între ianuarie şi noiembrie datoria nouă însemna 2% din PIB, în decembrie ea a mai crecut cu un punct de PIB, într-o singură lună, ceea ce nu s-a mai întâmplat din anii crizei. Datoria publică totală ce va urma să fie anunţată pentru întreg anul 2019 va fi de 38% din PIB, cea mai mare din ultimii cinci ani.
Guvernul liberal al lui Ludovic Orban a fost învestit de Parlament la 4 noiembrie trecut, prin urmare, datoria a fost majorată, în principal, sub guvernul PSD. Însă majorarea deficitului de la sub 3% din Produsul Intern Brut, la 4,4%, a antrenat, în ultima lună a anului, o îndatorare fără precedent, în anii de după criză. Datele la decembrie vor arăta o datorie nouă totală de 47 de miliarde de lei, în 2019, adică 3 pp din PIB, la un PIB de 1.040 mld. lei.
Ministrul finanţelor oublice, Florin Cîţu, denunţă PSD pentru această creştere spectaculoasă a datoriei publice. Guvernul PSD a îndatorat ţara, în trei ani, cu 75 de miliarde de lei. O datorie mare lasă în urmă dobânzi mai mari şi o inflaţie ridictă, a comentat ministrul finanţelor.
„Risipa şi furtul din banul public făcut de PSD au adăugat la datoria publică 75 de miliarde lei în aceşti trei ani. Partea proastă este că 65 de miliarde lei trebuie plătiţi de guvernarea 2020-2024”, a mai scris acesta pe Facebook.
Răspunsul PSD nu fost mai prejos: PNL în frunte cu Câţu sunt toxici şi trebuie să plece, iar o moţiune de cenzură ce va fi dezbătută în această săptămână ar putea oferi surpriza finalului unui guvern la doar trei luni de la instalare.
Dacă guvernul rămâne, frenezia sau nevoia de împrumuturi ar putea să fie chiar mai mare ca la PSD. Deficitul bugetar a fost fixat la 3,6% din PIB - 40,5 mld. lei. Dar nevoia ar putea fi şi mai mare, mai ales că nimeni nu crede în creşterea economică de 4,1% pe care este fundamentat bugetul pe 2020.
Deja, în ianuarie, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat agresiv, atât de pe pieţele interne, cât şi de pe cele externe.
În ianuarie, Finanţele au vândut eurobonduri de 3 mld. euro, cu scadenţe de 12 şi 30 de ani şi dobânzi de 2,04%, respectiv 3,41%. Ieri pieţele au anunţat că Polonia s-a împrumutat, pe cinci ani, cu 1,5 mld. euro, la dobânzi negative, de minus 0,1%.
iulian.anghel@zf.ro
