O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Irina Ursu, editor-prezentator Aleph News – ŞTIU.
Adelina Mihai: Patru din şapte angajaţi vor să îşi schimbe locul de muncă. Sunt rezultatele unui studiu realizat de compania Microsoft, la un an de la pandemie.
Irina Ursu: Ei bine, vorbim despre 41% dintre angajaţi care au în vedere schimbare locului de muncă şi aici ne putem gândi, în principal, la condiţiile impuse de acest regim work from home, pentru că el a venit la pachet cu foarte multe provocări. La nivel european, datele Comisiei Europene spun că undeva la 40% dintre europeni au trebuit să facă această migraţie spre munca de acasă, iar 15% dintre ei nu făcuseră asta niciodată. Atunci ne putem gândi că acesta a fost un şoc, pentru că adaptarea la munca de acasă nu este uşoară şi aici intervim foarte multe probleme de ordin personal. 54% dintre angajaţii la nvel global suferă de burn out sau cel puţin sunt în pragul epuizării din punct de vedere profesional, asta pentru că nu reuşesc să atingă acel echilibru între viaţa profesională şi cea personală. Cei mai afectaţi la noi sunt tinerii între 18 şi 25 de ani care probabil se află la primul job şi atunci rezistenţa la stres este mult scăzută. Dacă ne gândim că ei au prima experienţă în câmpul muncii, iată descrisă în felul în care îl vedem în aceste zile, e foarte greu pentru ei să se adapteze. Altfel, sunt foarte mulţi care, spre exemplu, sunt nemulţumiţi că în copaniile mari, internaţionale, partea de recompense, promovările au fost îngheţate, şi nu doar lanoi în România ci la nivel global, şi atunci mulţi angajaţi au simţit că au foarte multe responsabilităţi care nu vin la pachet şi cu un premiu pe măsură sau o recunoaştere a efortului şi atunci apare frustarea.
Adelina Mihai: Plus că nu trebuie să uităm că faptul că noi nu am fost obişnuiţi şi învăţaţi sălucrăm de acasă şi, cel puţin în primele luni de pandemie, aveam tot felul de cazuri de angajaţi epuizaţi pentru că nu ştiai când să pună stop, toată lumea consideră că eşti în faţa calculatorului, dacă nu te vede, şi trebuie să răspunzi acum, pe când dacă nu eşti la birou nu este o problemă şi aşteaptă să te întorci. Mă uitam la rezultatele unui alt studiu făcut de firma de consultanţă KPMG, aproape de jumătate din directorii executivi la nivel global nu se aşteaptă la o revenire la normalitate până în 2022. Poate şi studiile de acest tip, de prelungire a muncii de acasă şi a acestei stări, toată lumea aşteaptă să vină la birou şi să socializeze din nou, îi determină pe unii să ia decizia mai uşor, de a pleca dintr-o companie în care au stat poate 10 – 11 – 12 ani. de care despărţirea este grea, pentru că ajungi să te simţi ca în familie, după atâta timp, şi altfel te gândeşti când e să pleci. Ştim că principlaul motiv pentru care angajaţii îşi schimbă job-ul, de regulă, este o situaţie defectuasă cu managerul direct.
Irina Ursu: Adevărat, pentru că munca aceasta de acasă a venit la pachet cu foarte mult micromanagement. Cred că asta este ceea ce omoară eficienţa în orice companie, ideea aceasta de a controla tot timpul şi a supraveghea excesiv angajaţii. Asta este ceea ce îi demotivează cel mai tare şi asta se întâmpla şi înainte de pandemie. Dar acum, cu faptul că eşti departe, nu mai ai echipa sub supraveghere directă, asta duce la şi mai mult stres şi dincolo de asta, ceea ce spunea toată lumea, deşi productivitatea în online a crescut, ea a venit la pachet cu foarte mult stres. Adică omul, da, e mai productiv, dar mult mai stresat, inclusiv call-urile acelea interminabile sunt foarte stresante prin faptul că durează mult prea mult, mai mult decât dura poate o întâlnire faţă în faţă. Plus că, asta explicau şi specialiştii, există acel Zoom fatigue, oboseala care survine în timpul comunicării pe zoom, pentur că creierul nostru se concentrează mai tare să decodeze mesaje, pentru că ştim, 89% atunci când vorbim este limbaj non-verbal, care, într-o fereastră mică de Zoom este foarte afectat şi atunci, creierul nostru, fără să ne dăm seama, depune un efort şi mai mare să înţeleagă ceea ce se discută.
Adelina Mihai: Plus că este recomandat să nu ai un call sau o şedinţă mai lungă de două ore şi de multe ori acestea se prelungesc mult prea mult.
Irina Ursu: Plus că apar acele probleme de conectivitate, pune cineva o întreabre, vor să răspundă doi oameni, iar toţi aceşti timpi morţi nu fac decât să stârnească şi mai tare această anxietate, însă, există şi soluţii. Am văzut în perioada asta de work from home, oameni care performează foarte bine perioada asta şi care au reuşit să obţină rezultate foarte bune, să fie mai vizibili şi să obţină promovări, şi sunt cei care s-au lăsat atât de tare afectaţi de noile condiţii de muncă încât nu au mai fost la fel de performanţi, ir asta s-a văzut, poate inclusiv ei s-au simţit demotivaţi. Însă, apare un nou trend, şi am mai citit un studiu pe tema asta, 61% dintre angajaţii din România au mai mult curaj să aplice la joburi în străinătate, să lucreze pentru o companie din Germania, de acasă din România. A scăzut foarte mult dorinţa oamenilor de a se muta cu totul în afară, de la 55% cât era în 2018, la circa 33% în 2020, însă a crescut apetitul pentru a aplica şi a munci de la distanţă din România pentru Germania.
Adelina Mihai: Şi s-au şi creat multe joburi regionale, din România, tu poţi să deserveşti o regiunea europeană, nu mai există această barieră. Şi poate au şi angajatorii dreptate, pentru că nu toţi angajaţii sunt top performer de acasă. Şi dacă ne amintim, chiar fără să existe pandemia, prin 2012 – 2013 cred, Marissa Mayer, fostul CEO al Yahoo, compania recunoscută că şi-a lăsat angajaţii să lucreze de acasă, i-a rechemat la birou pentru că productivitatea nu era la fel de mare. Şi obişnuinţa asta cu a-mi face singur programul când muncesc de acasă s-ar putea să ducă la o scădere a productivităţii.
Irina Ursu: Eu cred că discuţia nu ar trebui să se limiteze doar la productivitate, la hai să muncim cât mai mult, să livrăm, cred că ar trebui să vorbim puţin şi de costurile sociale. Pentru că revenirea la birou aduce şi un oarecare confort în rândul angajaţilor, stârneşte interacţiunea socială, de care nu mulţi duc lipsă acum, plus că ar produce un impact pozitiv în rândul familiilor. Ştim cât de greu este pentru soţi să fie şi angajaţi şi soţi în acelaşi timp, femeile poate să facă şi treburi casnice în timp ce are program de muncă. S-au confundat foarte mult rolurile în această perioadă şi asta a dus la multă tensiune în rândul familiilor şi a afectat mult relaţiile. Cred că am avea mult de câştigat dacă ar exista şi posibilitatea să mergi la muncă, dacă îţi doreşti asta. Asta îşi doreşte acum toată lumea, să aibă varianta să aleagă câte zile pe săptămână merge la birou, câte lucrează de acasă.
Adelina Mihai: Să vedem dacă va mai rămâne la nivelul de opţiune pentru că chiar şi Microsoft a anunţat recent la sediul central din Redmond, Washington, că din 29 martie aşteaptă o parte din angajaţi la birou. Investiţiile făcute de ei sunt de remarcat, au pus sediul la dispoziţie pentru vaccinare, ei îşi doresc să îi aducă pe oameni înapoi în familia Microsoft. Plus că şi jucătorii imobiliari s-au chinuit şi ei să facă în Bucureşti clădiri de birouri şi să facă mall-uri, să nu mai umblăm prea mult prin oraş pentru a avea o viaţă socială.
Irina Ursu: Părerea mea e că ar trebui făcut un studiu în ceea ce priveşte impactul asupra creativităţii, pentru că dincolo de orice, vorbim de companii din industria tech sau cea creativă, e important să ai contact cu colegii tăi. Nu ştiu cum se desfăşoară un brainstorming pe Zoom, dar cu siguranţă e mult mai productiv să îi aduci pe oameni împreună şi acolo să genereze idei. Nu cred că din punct de vedere al creativităţii stăm foarte bine acum, cu munca asta din faţa calculatorului.
Adelina Mihai: Dovada creativităţii sunt chiar şi acele petrecere pe Zoom pe care noi le-am dar şi la Aleph News, cu ocazia diverselor sărbători. Sunt destule exemple creative, ne-am adaptat.
Irina Ursu: Ne-am adaptat, e ok, am trăit aşa un an de zile, cred că vrem cu toţii să ne întoarcem.
