Aleph Story

ALEPH STORY: BEST OF THE WEEK. Funcţionarii publici câştigă cu peste 50% mai mult decât media din economie. România este pe primul loc în Uniunea Europeană, în care raportul dintre salariile din administraţia publică şi media pe economie depăşeşte 50%

24.01.2021, 18:00 600

ALEPH STORY 19.01.2021

 

Cristian Hostiuc: Atunci de ce noi criticăm statul, criticăm birocraţia de la stat pentru că în dosarul cu şină criticăm programul pe care îl au. Adică dacă noi criticăm toate aceste lucruri, lucrul ăsta nu se vede şi în salariu.

Felix Drăghici: Înalţii funcţionari sunt nenumăraţi, vedem foarte multe instituţii, să nu spun de a dreptul imbecile în felul în care interacţionează cu oamenii şi lucrează. Avem un ministru de finanţe care a văzut ce înseamnă să spunem aşa, formularul online se completează cu pixul albastru şi a promis dar nu are nici o responsabilitate în acest sens, că atunci când va fi prim-ministru, România va fi altă. Cred că este un moment în care trebuie să se schimbe contractul politic la propriu. Oamenii ar trebui să semneze nişte angajamente şi în momentul în care pleacă din funcţia respectivă să fie penalizaţi financiar pentru nerealizările pe care le au. Trebuie schimbat puţin sistemul asta de relaţie, relaţia de fapt dintre funcţionarul public şi cetăţenii care îi plătesc. Aici, cred că este foarte mult de lucrat în România.

Cristian Hostiuc: Eu mă uit puţin la linia salariilor, apropo de datele statistice. Spre exemplu, salariu mediu în economie e 659 de euro, salariul mediu în industrie 547 de euro, salariu mediu din administraţia publică 1.043 de euro, salariul mediu din educaţie 716 euro, să nu ne mai plângem că profesorii, învăţători, educatori sunt prost plătiţi şi salariul mediu din sănătate şi asistenţă socială 783 de euro. Aceste date sunt agregate pentru anul 2019. Dacă ne uităm la Germania, bineînţeles noi nu suntem Germania, dar ne uităm puţîn la raport avem un salariu mediu pe economie de 2.670 de euro, avem un salariu mediu în industrie mai mare de 2.900 de euro, un salariu mediu în adminstratia publică 2.500 de euro, deci mai puţîn. Un salariu în educaţie 2.800 de euro şi un salariu în sănătate 2.500 de euro. Discuţia este legată de aceste proporţii.

Felix Drăghici: Proporţiile astea cred că pot fi privite şi din alt unghi. Să spunem că sunt locuri de muncă apreciate şi locuri de muncă mai puţin apreciate. Industria din România nu este atât de puternică ca în Germania care se bazează pe foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii. Acolo legătură cu specialiştii este mult mai puternică, oamenii sunt mai uşor de păstrat cu salarii mai bune, probabil că şi de aici vine o diferenţă. Raportul este îngrijorător, trendul în România este că cei care împart îşi fac partea lor foarte mare şi uită să înapoieze servicii şi mai ales politici rezonabile pentru cetăţenii din România. Mişcările anti stat, mişcările de anarhie, cum am văzut că au intrat în Parlament, această anarhie propagată prin mijloace parlamentare. Celebrul paradox pe care doar România poate să îl susţînă o dată la 15 - 20 de ani. Vedem că oamenii refuză acest raport care a fost stabilit arbitrar de către stat. Contrareformă ar trebui să fie un moment în care oamenii cer servicii pe măsură banilor, iar eu cred că undeva în privat vorbim despre salarii, nu vorbim neapărat despre venituri. S-ar putea că veniturile să fie puţîn mai mari, masă fiscalizată nu este atât de evidenţă în România, în ţările din Europa de Est şi în economiile mai puţîn dezvoltate şi în economiile mai puţîn informatizate. Revenind la educaţie, cred că educaţia trebuie bine plătită, un exemplu vine din Manchester. Universitatea din Manchester, una din cele patru are o cifra de afaceri mai mare decât Manchester United şi Manchester City cumulată 1 miliard 100 de milioane este Universitatea Manchester. Educaţia este un mare business. România ratează an de an acest business şi motiv pentru care s-ar putea să o ducem mult mai prost peste 15 - 20 de ani, oricât de bine ar fi plătiţi funcţionarii publici.

 

ALEPH STORY 18.01.2021

 

Cristian Hostiuc: Prima noastră speranţă este ca acest guvern să vină mai repede cu bugetul pe 2021, să vedem şi noi unde stăm şi mai ales pe agenţii economici, companiile, businessul din România şi ulterior, pe măsură ce înaintăm în acest an, vom vedea dacă această previziune economică cel puţin de acuma 4 – 3% pentru acest an creştere va fi menţinută, ori va fi scăzută, ori să spunem aşa , vom creşte mult mai mult.

Costi Mocanu: Cifrele sunt obţinute la capătul formulării unora legi care sunt nişte fraze, în fond. Eu mai degrabă aş aşteptat de la Guvernul acesta, respectarea promisiunilor care sunt materializate în legi. Pentru că ei au câştigat pe baza unor promisiuni. Şi nu mai departe de finală anului trecut, ne-am trezit că lucrurile legiferate sunt amânate. Predictibilitatea asta care nu o dată s-a vorbit în România, nu odată s-au plâns oamenii care ar putea să investească, continuă să lipsească. Şi asta este lucrul cel mai dureros, cel mai grav. Cifrele de care vorbim sunt că urmare a respectării unor asemenea paşi. Construcţiile în momentul asta au cu totul altă perspectiva faţă de cea pe care o aveau în luna noiembrie şi început de decembrie, că ştiam că tva ul va fi rdus cu 5% pentru cele 140 de mii. Acum lucrurile sunt diferite. Ajungem la buget. Construcţiile reprezintă în arhitectură construcţiilor PIB-ului, unde meniu foarte important şi de care România a beneficiat în ultimii ani.

Cristian Hostiuc: 6,7% din PIB construcţiile au fost principalul domeniu.

Costi Mocanu: Să nu uităm că am ajuns aici evident şi datorită cererii, dar şi datorită unor legi care au fost luată de guvernarea din spate, de guvernarea PSD care a redusă taxele cu forţă de muncă tocmai în sprijinul reţinerii unei categorii de forţă de muncă în acest domeniu. Ajutat şi acel lucru pe lângă cererea şi nevoia de locuinţa exprimată de români. Astăzi din perspectiva asta, construcţiile trebuie să se repoziţioneze, iar această repoziţionare se traduce prin cifre. Cifrele în final ajung către 4 şi ceva la sută. Eu aştept hotărâre, consecvenţă în aplicarea măsurilor care au fost promise şi pentru care oamenii şi-au câştigat votul.

 

ALEPH STORY 21.01.2021

 

Adelina Mihai: În ce condiţii şi cum se vor redeschide restaurantele?

Dan Pavel: Mai avem nevoie de o zi sub 3% cu rată de incidenţă mai mică de 3 la mie, de fapt. 2,96 ieri, 2,69 astăzi, cam ăsta este trendul şi cel mai probabil vom bifa şi a treia zi cu cifre bune. Traian Berbeceanu spune că urmează şedinţa Comitetului pentru situaţii de urgenţă, în care se va discuta subiectul ăsta şi foarte posibil ca din acest weekend sau începutul săptămânii viitoare, restaurantele, cinematografele, teatrele şi sălile de jocuri să se deschidă la o capacitate de 30%.

Adelina Mihai: În ce condiţii se va face distanţarea? 30% ce înseamnă?

Dan Pavel: Asta e de fapt problema sau dilema, să-i spunem aşa. Mi se pare foarte greu să pot să asigur fix capacitatea asta de 30%, să nu depăşeşti. Lumea mi se pare atât de frustrată de situaţia asta care ne apasă de aproape un an, încât îşi vor dori să intre în restaurante, să consume, să meargă la cinematografe şi aşa mai departe. Patronii de asemenea sunt şi mai disperaţi să recupereze cât de mult pot din pierderile anului trecut. Mi se pare o situaţie destul de greu de gestionat, dar astea sunt regulile 30%, ca patron eşti obligat să faci treaba asta.

Adelina Mihai: Şi să te asiguri că ai angajaţi şi că poţi să îi plăteşti din încasările pe care le vei avea la 30%.

Dan Pavel: Mie îmi e frică să nu fie un hai rup care să mai ia un pic din presiunea socială sau din presiunea pe care o pun pe bună dreptate antreprenorii. Autorităţile să spună gata, "aveţi voie de săptămâna viitoare, puteţi da drumul la restaurante", pentru că mai apoi indicele asta să sară de trei şi peste o săptămâna tu că patron să afli că tu trebuie să îţi trimiţi angajaţîi acasă din nou şi trebuie să închizi. S-a mai întâmplat situaţia asta, recent cred, că luna trecută în Craiova a fost situaţia asta, când restaurantele s-au deschis pentru câteva zile sau o săptămână şi apoi toţi au fost nevoiţi să închidă.

Adelina Mihai: E o problema şi cu lipsa asta de predictibilitate până la urmă, pe care nu o poate controla nimeni, pentru că ei au materiile prime. Dacă ai un restaurant specializat pe fructe de mare, peste şi aşa mai departe, cât pot să ţii în avans?

Dan Pavel: Mie mi se pare că patronii responsabili, cei care au rămas în viaţă după un an teribil de greu pentru toată industria Horeca şi-au făcut planul pentru o perioadă şi mai mare de restricţii cu mâncare la pachet, cu livrări, cu tot felul de situaţii cu terase încălzite, cuiburi din acelea - igluuri încălzite. Asta cred că vine ca un bonus pentru mulţi dintre patroni, dacă e posibil acum bine, dacă nu, mă gândesc că aşa sunt făcute planurile de către patroni. Dacă nu, ok continuăm în situaţia în care ne aflăm acum la limita subzistenţei.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO