ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.
O discuţie între Adelina Mihai, jurnalist ZF şi Irina Ursu, editor-prezentator Aleph News - ŞTIU, principalul program al noului post de televiziune.
Adelina Mihai: Câţi români lucrează în Marea Britanie şi cum îi va influenţă acest Brexit care care se va întâmplă în câteva zile practic?
Irina Ursu: Marea Britanie e una dintre destinaţiile preferate pentru români în ceea ce priveşte traiul şi munca şi aici ne putem gândi probabil la limbă, care e mult mai accesibilă decât în multe ţări şi automat le permite lor o integrare mai bună pe piaţa muncii. Avem 500.000 de români care până acum, pe perioada acestuia, şi-au depus cererile de rezidenţă sau prerezidenţă în Marea Britanie pentru că ei să îşi poată continua activitatea în Marea Britanie şi în cazul unui Brexit fără acord. Sigur, asta a însemnat o uşoară birocraţie, depuneri de cereri, paşapoarte, a trebuit să vină foarte mulţi aici ca să îşi facă paşapoarte pentru că ştim, nu vom mai putea circula doar pe baza buletinului. Deci iată, sunt 500.000 de români pe care îi ştim cu acte în regulă, să spunem aşa, care lucrează acolo şi care ar putea fi afectaţi. Dacă ne gândim la cei care au afaceri acolo, sunt foarte mulţi care au făcut afaceri cu produse româneşti. Spre exemplu, aduceau marfă de aici, o duceau acolo. Va fi şi mai complicat pentru că ajungem iar la taxe vamale, la controale mai aspre, deci ne putem aştepta la o creştere de preţuri sau la o regândire a business-ului, că dacă eşti neprofitabil, dacă produsele pe care le aduceai nu mai sunt profitabile că tu să le comercializezi acolo, iarăşi o să avem o problema.
Adelina Mihai: Poate încep să îşi facă fabrici de produse româneşti acolo.
Irina Ursu: Asta ar fi o veste bună, să trecem de la un mic obutique, la o fabrică şi să ajungem noi să creăm alte locuri de muncă în Marea Britanie, chiar ar fi o veste bună. Să nu uităm pe studenţi. Avem anual în jur de 4.000 care pleacă în străinătate şi în Marea Britanie. Din nou e pe primele locuri, deci ar fi undeva la 1.000 de români care merg la studii în Marea Britanie care, iată, nu mai primesc acele fonduri guvernamentale pentru studii. Vor trebui să îşi ia un credit din altă parte şi pe deasupra vor plăti taxe mai mari. Asta au anunţat autorităţile deja.
Adelina Mihai: Sau vor evita Marea Britanie ca destinaţie. Se duc în Spania, în Italia, unde taxele sunt aproape de zero.
Irina Ursu: Depinde de business, de facultatea pe care o alegi, că ştim că sunt facultăţi foarte bune, mai ales în domeniul business-ului. Avem colegi care au copii care se pregătesc să meargă acolo şi spuneau că sunt foarte mari taxele. Avantajul în Marea Britanie era la fel, limba şi integrarea oarecum mai rapidă pe piaţă muncii. Şi ce se întâmplă, spre exemplu, în Danemarca. Sunt foarte mulţi studenţi care merg în Danemarca. Acolo barieră lingvistică e un pic mai greu de depăşit şi nu prea reuşesc să între pe piaţă muncii.
Adelina Mihai: Am vorbit de cum sunt afectaţi românii de acolo, dar cum sunt afectaţi şi românii din România de acest Brexit?
Irina Ursu: Au apărut deja primele domenii afectate şi aici vorbim despre industria textilă, unde noi produceam anual marfă în valoare de 4 mld. euro, şi deja12.000 de locuri de muncă ar putea să dispară sau să fie afectate în acest moment pentru că, din nou, vor fi nişte relaţii comerciale ceva mai dificile, probabil alte preţuri. Ar trebui şi acolo regândit astfel încât business-ul să fie eficient şi ştim că nu erau chiar cele mai bine plătite salarii în acest domeniu, şi iată, o să avem o problema. Pe de altă parte ştim că acestea fabrici, de care poate mulţi nu au auzit, produc foarte multă marfă, haine, pentru branduri pe care ulterior le luăm cu o etichetă şi cu un brand cât se poate de cunoscut. Deci e destul de neplăcut. Toată lumea şi-ar fi dorit un Brexit cu acord. Acum să vedem dacă pe ultima sută de metri mai putem să facem ceva.
Adelina Mihai: Este important să vorbim şi despre remiterile pe care le trimit românii din străînătate şi care cumulat, de-a lungul anilor, au reprezentat mai mult decât investiţiile străine. Firmele care au venit în România să investească, să creeze locuri de muncă, au adus mai puţini bani decât au adus românii din străinătate. Căpşunarii, care erau căpşunari dacă se duceau în Italia şi în Spania, să îngrijească bătrâni sau se duceau la munci în agricultură. Iată că avem o migrare înspre nordul Europei, înspre Marea Britanie, unde gradul de sofisticare al joburilor este mai mare, salariile sunt mai mari şi, deci, importanţa lor pentru cei rămaşi acasă e mai mare. Cum putem evalua sumele pe care le trimit românii din Anglia acasă?
Irina Ursu: Noi am spus tot timpul, aici românii sunt cei mai mari finanţatori ai aceste ţări. Să luăm aşa un exemplu cât se poate de punctual. Dacă un român stabilit în Marea Britanie trimite, în medie, 500 de euro acasă la un salariu mediu de 1.500 lire, ne-am putea gândi că cei 500 de euro în fiecare lună înseamnă undeva la 3 miliarde de euro, mult, dacă ne gândim doar la Marea Britanie, că ştim că sunt români peste tot în Europa. Deci, au de suferit şi românii de aici, care depind oarecum financiar de cei stabiliţi în Marea Britanie. Şi ei, desigur, vor avea de suferit probabil în timp pentru că foarte mulţi profesionişti, trebuie să recunoaştem că nu doar cei care făceau muncile de sus s-au dus acolo, ci şi foarte mulţi profesionişti care au reuşit să facă lucruri cât se poate de notabile acolo.
Adelina Mihai: Iată, avem şi 5.000 de români din Marea Britanie care sunt medici sau personal spitalicesc, ca să zic aşa.
Irina Ursu: Iată ce bine le-au prins în perioada aceasta de pandemie. Nişte specialişti foarte bine antrenaţi, care să poată să lupte cu pandemia acolo.
Adelina Mihai: Şi care primesc şi primii vaccinul, nu?
Irina Ursu: Şi care primesc şi primii vaccinul, da.
