Aleph Story

ALEPH STORY: Mai există câştigători în turism? O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct ZF şi Ioana Răduca, head of content Aleph News

04.03.2021, 18:15 317

ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.

O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct ZF, şi Ioana Răduca, head of content Aleph News – ŞTIU.

 

Dana Ciriperu: Vorbim astăzi despre turism, despre faptul că în cel mai lovit sector din economia românească există şi insule de fericire, există şi câştigători.

Ioana Răduca: Cred că de fapt principala noastră fericire este că România nu a trăit niciodată din turism. Că dacă trăiam din turism, acum în pandemie era jale peste tot. Noi suntem printre cei mai câştigaţi din Uniune pentru că noi nu aveam venituri substanţiale din turism. Uită-te ce se întâmplă la greci, uită-te ce se întâmplă la spanioli, la italieni. Sunt oraşe întregi care sunt puse la pământ din punct de vedere economic pentru că aceasta era principala lor sursă de finanţare. Şi atunci cred că marii norocoşi suntem noi toţi, pentru că nu eram atât de dependenţi de turism.

Există şi norocoşi mai norocoşi decât ceilalţi, şi anume cei care au un business în zona de agroturism. De fapt nu marile hoteluri, nu hotelurile de lanţ, nu businessurile mari din domeniu au câştigat cumva în ultimele luni, ci cei care aveau şi au în continuare, evident, o mică pensiune şi trăiesc din asta.

 

Dana Ciriperu: Afacerile mici de familie din turism, către ele cumva cred că ne-am orientat cu toţii în 2020 şi am început să le descoperim.

Ioana Răduca: În vara anului trecut, adu-ţi aminte, toţi voiam măcar aşa o săptămână - două de relaxare. Îţi era teamă sau nu puteai să ieşi din ţară. Voiai să mergi în România dar nu ai fi vrut să te înghesui cu toată lumea şi atunci ne-am căutat toţi, cred, cele mai ferite zone din România. Am căutat pensiuni la care nu cred că ne-am fi uitat cu un an înainte pentru că am fi strâmbat din nas că sunt prea departe de principalele atracţii turistice şi aşa mai departe. Dar acum, în context pandemic, au devenit cea mai bună soluţie pentru cei care au vrut să mai simtă gustul unei vacanţe dar să fie oarecum izolaţi.

 

Dana Ciriperu: Şi aşa am ajuns să avem pe harta destinaţiilor din 2020 Vatra Dornei în loc de Roma, Borşa din Maramureş în loc de un city break la Paris.

Ioana Răduca: Anul trecut în vară era aproape imposibil să faci o rezervare de azi pe mâine sau cu o săptămâna înainte la pensiunile din Maramureş. Erau toate, şi spun asta pentru că şi eu m-am lovit de această situaţie şi foarte mulţi dintre cunoscuţii mei, era aproape imposibil să obţii cazare la o astfel de pensiune aşa, din scurt.

 

Dana Ciriperu: Şi pentru că ne plac cifrele, mie, cel puţin, îmi plac cifrele şi de fiecare dată vin cu ele, spuneai tu că nu trăim din turism şi aşa este. Sectorul turismului nu are o contribuţie relevantă în PIB-ul României în momentul de faţă. Din păcate sau din fericire având în vedere contextul.

Ioana Răduca: De data asta, cum spuneam, chiar a fost din fericire. Imaginează-ţi ce dezastru era la noi dacă trăiam din turism.

 

Dana Ciriperu: Şi cu toate astea, un calcul făcut de noi la Ziarul Financiar arată că în 2020 din cifra de afaceri totală a sectorului horeca, sector care include hoteluri, restaurante, pensiuni, au dispărut circa 4 miliarde euro. Este un sector cu afaceri constante declarate fiscalizate, că aici este o altă discuţie, cu afaceri constante declarate de 7 miliarde de euro, 4 miliarde de euro au dispărut dintr-odată. Dar sectorul acesta mic, al multor pensiuni, case de vacanţă, cred că aşa au şi trecut obiectul de activitate în nomenclatorul firmelor din România, casele de vacanţă câştigă. Sunt exemple care încep să apară de pensiuni care anul trecut au reuşit să îşi crească vânzările cu 40% - 50%. Exact cum spuneai şi tu, într-un an obişnuit asta s-ar fi întâmplat probabil cu investiţii semnificative pentru ei în zona de promovare sau de marketing.

Ioana Răduca: Corect. Pentru că din fericire pentru noi devin din ce în ce mai numeroase ofertele pe care le avem în faţă şi poate că asta ne va ajuta într-un final să nu mai spunem atât de des „Doamne, ce scump este în România şi ce prost”. Că dacă suntem cinstiţi, mulţi dintre cei care au dat banii în ţară anul trecut pe o vacanţă nu ar fi făcut asta nici picaţi cu ceară cu un an înainte pentru că erau de părere, şi de cele mai multe ori justificat, că întotdeauna când călătoreşti în străinătate, cheltuieşti mai puţin şi primeşti lucruri de mult mai bună calitate şi servicii incomparabil mai bune decât ai parte aici la noi. Poate că asta este partea bună, să spunem, a crizei. Poate că s-au gândit mai atent cei care lucrează în acest domeniu. Cât de fragil este acest echilibru între ceea ce oferi şi numărul de clienţi sau potenţiali clienţi. Dar asta aş spune-o dacă aş fi extrem de optimistă. Din păcate cred că toate aceste cifre pe care le arătai tu, care fac pe cei cu businessuri mici să fie marii câştigători, s-ar putea să aibă şi o parte proastă. Cei care şi-au respectat businessul şi clienţii şi până înaintea pandemiei nu au de ce să aibă o problemă. Dar cei care nu puneau foarte mult preţ pe asta cu siguranţă când au văzut cât de uşor au făcut de muşterii în ultimele 12 luni, e posibil, cum spuneai şi tu,  să nu mai fi făcut acele investiţii, să nu mai fie atenţi la toate serviciile pe care le oferă pentru că, nu-i aşa, cum spunem noi de multe ori, „las' că merge şi aşa, dacă lumea a dat năvală, se poate”.

 

Dana Ciriperu: Fiind vorba de un business în servicii, până la urmă piaţa îi va cerne pentru că nu te întorci a două oară acolo.

Ioana Răduca: Nu înţeleg de ce eşti atât de optimistă. Uită-te la ceea ce se întâmplă în Mamaia, despre care toată lumea se plânge că este foarte foarte foarte scumpă şi că nu oferă ceea ce ar trebui să ofere o staţiune de pe litoral şi cu toate astea în fiecare vară, mai puţin într-o vară în pandemie, este omor acolo.

 

Dana Ciriperu: Aici nu îţi pot răspunde. Cred că cei din zona de cluburi pentru că acolo este marea piaţă a Mamaiei în sezonul estival, în zona de cluburi din nordul staţiunii, şi acolo nu cred că o să se întâmple nimic negativ, nici în perioada asta.

Ioana Răduca: Este cu siguranţă adevărat ce spui tu. Există business-uri care nu mor niciodată şi care mizează foarte mult pe un anume tip de clienţi şi care de fiecare dată reuşesc să, nu aş folosi totuşi verbul care îmi venea în minte, că poate mă ajuţi tu cu unul mai delicat, să îi agaţe, să îi ademenească, deşi nu asta am vrut să spun.

 

Dana Ciriperu: Era alt predicat.

Ioana Răduca: Exact. Fără să facă mari eforturi. Până la urmă este vina noastră, cred că, într-un final, ca şi consumatori, pentru că de mult prea puţine ori punem pe masă toate pretenţiile pe care ar trebui să le avem sau de multe ori mergem în registrul exagerărilor şi cerem ceea ce nu ar trebui să cerem pentru că s-au văzut şi astfel de situaţii. Vrem să obţinem şi luna de pe cer, dând în schimb, nu ştiu, mai nimic, vorba reclamei.

 

Dana Ciriperu: Revenind la zona asta de business mic din turism, cum fac ei? Ce ar trebui să facă pentru a prinde acest şir de turism românesc, de interes al nostru pentru a merge în România, apoi să meargă pe el, să construiască frumos pe el.

Ioana Răduca: Ştii cum spunem, că nu este neapărat necesar să reinventăm apa caldă. Au făcut-o alţii înaintea noastră. Dar dacă totuşi ar fi să mai facem o încercare în această zonă, ar trebui să ne uităm la cei care au tradiţie. Hai să luăm de exemplu Austria. Acolo unde noi, românii, mergem în fiecare iarnă, mai puţin în pandemie, la schi. Cele mai multe dintre staţiunile lor turistice au foarte multe afaceri de familie. Dar nu este fiecare de capul lui. Acolo există comunităţi. Comunităţi care ajută la crearea business-ului de familie. Una dintre cele mai cunoscute staţiuni şi care a fost intens discutată după ce s-a crezut că în Europa COVID -ul s-a răspândit de acolo, este Ischgl. Ischgl în anii 1970 era un sat atât de sărac încât oamenii de acolo nu aveau după ce să bea apă, raportat la pretenţiile de acum. Oamenii aceia au reuşit să construiască una dintre cele mai scumpe staţiuni de schi din Europa, nu doar din Austria, pentru că au avut voinţă şi pentru că s-au aliat. Nu îşi face Dana o brutărie şi Ioana o brutărie două case mai jos pentru că aşa vreau eu ci noi, la nivel de comunitate, în funcţie de preferinţe, de banii pe care îi avem de investit, vorbim între noi şi stabilim. Pe strada asta Dana îşi face brutăria, pe stradă cealaltă este nevoie că Ioana să îşi facă o florărie sau un restaurant.

 Plus că lucrând la nivel de comunitate, de foarte multe ori s-au ajutat astfel încât fiecare business l-a crescut pe celălalt. Dacă ai călătorit în Austria, ai constatat cât de uşor primeşti recomandări într-o localitate de a lor de a merge şi de a încerca şi business-ul unui vecin. Nu este concurenţă aşa cum o ştim noi, să vină toată lumea şi să îi lăsăm biergartenul Danei gol goluţ. Nu. Atât timp cât Dana câştigă, şi eu voi câştiga implicit şi până la urmă comunitatea toată se ridică. Din păcate noi nu vedem asta în România. Ajungi, găseşti o pensiune care într-adevăr e un business de familie foarte fain dar care de cele mai multe ori nu este integrat cu restul comunităţii. Sunt foarte puţine exemple în care se întâmplă asta şi cred că aici explicaţiile nu mai au legătură cu domeniul economic ci mai degrabă ar trebui să ne uităm mai adânc şi să stăm de vorbă cu sociologii şi cu antropologii să vedem unde ni s-a strâmbat ADN-ul, cum îl batem cu ciocanul să îl îndreptăm la loc astfel încât măcar după anul acesta, extrem de complicat, să ştergem cu buretele ceea ce nu a funcţionat bine, să o luăm de la capăt. Şi cred că ar mai fi un aspect de luat în calcul, ceea ce face statul. Este super important faptul că noi am considerat că ok, nu trăim din turism, nici nu îi dăm prea mare importanţă. Dar nici nu am putea vreodată să câştigăm mai mult decât câştigăm în momentul de faţă dacă nu investim, dacă nu ne promovăm cum trebuie, dacă dincolo de frunză sau sub frunză nu mai punem încă ceva şi dacă nu îi ajutăm pe cei care au interese curate în acest domeniu să crească.

 

Dana Ciriperu: Ne vedem peste 10 ani şi vedem în ce zone din România s-au construit astfel de comunităţi pentru că, într-adevăr, de asta este nevoie. Ca să poţi să dezvolţi turism într-o anumită zonă este nevoie ca vecinii, cei care locuiesc acolo, să nu îşi mai dorească să îşi dea unul altuia în cap ci să se bucure de ceea ce i se întâmplă vecinului pentru că automat, încet încet, aşa cresc afacerile. Poate că suntem pe drumul cel bun. Din nou optimismul meu este acolo.

 

Ioana Răduca: Nu mai zic nimic. Să rămână aşa optimistă.

AFACERI DE LA ZERO