Analiză

Afacerea Sun Oil. Pentru ce a fost condamnat Ioan Avram Mureşan

Autor: Lupasteanu Catalin

27.04.2011, 17:43 495

Fostul ministrul al Agriculturii, Ioan Avram Mureşan, a fostcondamnat la şapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri decătre judecătorii Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie, hotărârea putând fi contestată la Completul de cincijudecători.

Mureşan, în calitate de ministru, ar fi întocmit, în mai 1999,noiembrie 1999 şi aprilie 2000, mai multe rapoarte pentru scoatereadin rezerva de stat sub formă de împrumut a cantităţii de 5.000 detone ulei, beneficiar fiind SC Sun Oil SRL Râmnicul de Jos -judeţul Constanţa.

Cât priveşte infracţiunea de fals intelectual de care esteacuzat Mureşan, procurorii anticorupţie au susţinut că acesta, înnumele reprezentanţilor SC Sun Oil, ar fi semnat un raport princare solicita prelungirea termenului de restituire a uleiului. Înplus, deşi în 13 martie 2000 reprezentanţii unităţilor teritorialeale Administraţiei Naţionale ale Rezervelor de Stat au constatatinexistenţa gajurilor constituite potrivit contractului pentruîmprumutul celor 5.000 de tone de ulei, Mureşan ar fi semnat, înaprilie 2000, un nou raport prin care a solicitat prelungirea, cuîncă 180 de zile, a termenului de restituire a uleiului.

Anchetatorii au stabilit că Mureşan, Truţă şi Căpitanu ar fischimbat destinaţia fondului de contrapartidă aferent împrumutuluiextern acordat de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională aStatelor Unite Guvernului României (conform convenţiei încheiate la5 aprilie1993) şi au folosit acest fond în alte scopuri decât celeprevăzute de HG 949/1999, cauzând atunci MAA o pagubă de29.507.688.963 de lei vechi.

Astfel, deşi prin Hotărârea Guvernului 949/15 noiembrie 1999 s-astabilit că Fondul de contrapartidă trebuia utilizat în totalitatede MAA ca "suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor decondiţionare şi depozitare a grâului ale unor producători agricolistabiliţi prin ordin al ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei",Mureşan a emis, în 23 decembrie 1999, Ordinul 155 prin care,contrar dispoziţiilor stabilite prin actul normativ menţionat, adispus ca banii să se folosească "pentru realizarea de proiecte",arătau anchetatorii.

Procurorii anticorupţie spuneau că, în aceeaşi zi, Ioan AvramMureşan a emis un al doilea document - o adresă către MinisterulFinanţelor - prin care a solicitat transferul banilor de laDirecţia Generală de Trezorerie într-un cont al unei băncicomerciale. În acest scop, el ar fi invocat însă prevederileactului normativ, şi nu pe cele ale propriului său ordin. Mai mult,după transferul banilor, inculpaţii Căpitanu şi Truţă ar fiutilizat Fondul de contrapartidă pentru a face o serie de plăţicătre societăţi comerciale şi fundaţii şi ar fi ridicat sume înnumerar", susţin anchetatorii.

Totodată, instanţa i-a judecat pe Truţă şi Jiga, pentru că, încalităţile pe care le aveau în MAA, ei au pretins bani de ladenunţătorul Valentin Nedelcu, pentru acordarea unor prime deexport de grâu şi porumb, precum şi pentru facilitarea unor creditepentru achiziţionarea de produse agricole.

La începutul lui 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-acondamnat definitiv pe Dan Jiga - fost director general alDirecţiei Generale Economice şi Relaţii Bugetare din MAA
Timp de un an şi jumătate procesul a fost în dezbatere la instanţasupremă.

Dosarul lui Mureşan a ajuns pe rolul Tribunalului Bucureşti în 7iulie 2005, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) -instanţa desemnată iniţal să judece cazul - a pus din oficiu îndiscuţie competenţa sa de a-l judeca pe fostul ministru alAgriculturii şi Alimentaţiei, Ioan Avram Mureşan, ca urmare amodificărilor Legii 115/1999 privind răspunderea ministerială.Concret, procurorii anticorupţie nu mai aveau competenţa săcerceteze miniştri şi parlamentari, astfel că instanţa supremă eragreşit sesizată cu dosarul lui Mureşan.

În 5 iulie 2007, Curtea a reţinut că exceptarea foştilor membriai Guvernului - prin art.23 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/1999privind răspunderea ministerială, motdificată de OUG3/2005 - de laprocedura specială, derogatorie, prevăzută pentru membriiGuvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcţiede momentul declanşării procedurii în timpul mandatului sau dupăîncetarea acestuia, constituie o încălcare a principiuluiegalităţii de tratament consacrat de art.16 alin.(1) dinConstituţie.

În 18 martie 2008, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie (ICCJ) au fost reînvestiţi în judecarea procesului luiMureşan, după ce instanţa inferioară, a decis să-şi declinecompetenţa în favoarea instanţei superioare, în urma decizieiCurţii Constituţionale privind imunitatea de care se bucură şifoştii demnitari.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO