CEC este detinuta in totalitate de stat, iar cei care au condus aceasta institutie dupa 1989 au fost numiti pe criterii politice. Ultimul presedinte, Constantin Teculescu, este membru important al partidului de guvernamant. El a fost presedinte al CEC in 1996, cand a fost schimbat cu un apropiat al Partidului National Taranesc Crestin Democrat (PNTCD), dupa alegerile din acel an. Teculescu a revenit in fruntea CEC in 2001, dupa ce PSD a recastigat puterea.
Jiru a mai fost in conducerea CEC in perioada 2000-2001 in functia de vicepresedinte, atunci cand guvernul Isarescu a numit peste noapte o noua echipa de management, in frunte cu Ion Ghica, dupa declansarea crizei FNI, care a afectat venerabila institutie bancara.
Jiru a lucrat timp de sase ani in Banca Nationala, dupa care, timp de doi ani a fost directorul de Trezorerie al BNP-Dresdner Bank Romania. In 2001 a fost numit secretar de stat in Ministerul Finantelor avand in responsabilitate Trezoreria Statului. Premierul Adrian Nastase a anuntat ca lui Constantin Teculescu i s-a oferit un post in diplomatie.
CEC activeaza pe piata de peste 100 de ani, dar nu a reusit sa tina pasul cu evolutia pietei financiare dupa 1989. CEC este o structura mamut, cu personal numeros si cu o retea slab informatizata. La sfarsitul anului trecut se afla pe locul patru in sistemul bancar, cu active bilantiere care se apropiau de un miliard de euro. Avand garantia integrala a statului pentru depozite, CEC atrage importante resurse financiare de la populatie, acesta fiind si principalul atu.
De-a lungul timpului, CEC a intrat in diferite afaceri dubioase, fie acordarea unor imprumuturi unor banci aflate la un pas de faliment, fie intrarea in tranzactia cu FNI, cel mai rasunator faliment al unui fond mutual pe piata romaneasca.
Autoritatile si-au asumat privatizarea CEC la anul, declansand deja procedura de selectie a unui consultant. Cel care va cumpara CEC va trebui sa depuna un efort considerabil pentru restructurare si sa investeasca sume importante de bani in modernizare, in special a retelei informatice.
Enache Jiru a declarat ca revizuirea si adaptarea portofoliului de produse si servicii furnizate de CEC la mediul concurential bancar, precum si reducerea cheltuielilor institutiei cu accent pe costurile operationale reprezinta prioritatile sale. "De asemenea, respectarea programului de privatizare, accelerarea procesului de modernizare a bancii si consolidarea sistemului informational al managementului se afla pe lista obiectivelor mele", a declarat Jiru. El mentioneaza ca in procesul de reducere a cheltuielilor CEC nu se va pune accent pe disponibilizarile de personal, ci mai mult pe diminuarea costurilor operationale. "Ponderea costurilor cu forta de munca in total cheltuieli se situeaza sub cele legate de functionarea institutiei. Lipsa unui sistem informatic integrat la nivelul institutiei, utilitatile si alte cheltuieli generate de reteaua teritoriala, cea mai mare din sistemul bancar, greveaza serios asupra costurilor si eficientei bancii", a mentionat Jiru.
CEC are o retea de 1.424 de unitati si un numar de 9.000 de angajati. In primele sapte luni din acest an CEC a disponibilizat circa 500 de salariati si au fost desfiintate 1.000 de unitati teritoriale. La finele lui 2001, banca avea circa 12.200 de salariati si 1.670-1.680 de sucursale, filiale si agentii. La sapte luni, banca a raportat un profit brut de 569,1 miliarde lei (13,9 milioane de euro) si detinea active bilantiere de 46.050 miliarde lei (1,1 miliarde de euro).
Jiru spune ca cele mai importante active ale CEC sunt traditia, stabilitatea, increderea populatiei si dimensiunea retelei teritoriale. "Aceste puncte forte vor fi esentiale pentru participantii la procesul de privatizare, iar investitorul care va prelua CEC va trebui sa aloce fonduri importante pentru modernizarea unitatilor bancii", a mentionat Jiru.
Pana acum, de CEC s-au aratat interesati doua grupuri financiare austriece - Erste Bank si Raiffeisen. De asemenea, si Bank Austria, divizie a celui de-al doilea grup financiar german, HVB, a declarat ca se uita cu interes la CEC, dar principala prioritate ramane tot BCR, prima banca din sistem. Nu este exclus sa apara si alti investitori, avand in vedere ca in zona nu prea mai sunt banci de privatizat si care sa detina o puternica pozitie pe piata.
La sfarsitul anului trecut, CEC detinea o cota de 6,7% din piata, in timp ce BCR detinea 30,8%. BRD era pe locul doi, cu 13,4%, iar Raiffeisen pe locul trei, cu o cota de 7%.
Guvernul a desemnat comisia de privatizare, iar aceasta a selectat iunie sase banci pentru a depune oferte de consultanta la privatizare. Cele sase institutii preselectate sunt: JP Morgan, Citigroup Global Markets, Rothschild Conseil International, HSBC, Credit Suisse First Boston Europe si BNP Paribas.
Noul presedinte al CEC a afirmat ca pana la finele lui august va fi stabilit consultantul, iar in septembrie va fi semnat contractul.
"Conform programului de privatizare, pana in februarie 2005 consultantul va finaliza raportul si va inainta documentul Guvernului. O luna mai tarziu Executivul va stabili strategia de privatizare care va face referire la formula de vanzare, procentul din capitalul social care va fi oferit spre achizitie potentialilor investitori si obiectul de activitate al CEC dupa acest proces", a mentionat Jiru. In perioada aprilie-iunie 2005 statul va inainte scrisori de oferta catre o serie de banci, institutii financiare interesate sa participe la procesul de privatizare. "Pana la sfarsitul anului viitor, CEC va avea un alt actionariat", a mentionat Jiru.
Dupa OMV - Petrom, inca o privatizare austriaca - la CEC?
Va deveni si privatizarea CEC o afacere austriaca? Este intrebarea care a ajuns sa pluteasca deasupra pietei bancare romanesti, dupa doua saptamani in care de gigantul romanesc de retail s-au aratat interesate Erste Bank, Raiffesein si Bank Austria. Raspunsul nu va veni mai devreme de anul viitor insa strategiile grupurilor bancare prezente in Europa Centrala si de Est arata ca austriecii, alaturi de doua banci italiene si un grup financiar belgian, au fost cei mai agresivi in achizitii pe pietele Europei Centrale si de Est.
Iar banci precum CEC, cu retea de peste 1.400 de sucursale si popularitate crescuta in randurile populatiei cu venituri mici, sunt exact specialitatea austriecilor.
"Toate grupurile financiare austriece cu prezenta substantiala in Europa Centrala si de Est au crescut prin achizitia de retele puternice de retail, in special banci similare CEC din tarile regiunii. De fapt, chiar si pe pietele de origine atat Erste, cat si Raiffesein sau Creditanstalt (acum parte din Bank Austria - n.r.) sunt cunoscute mai ales ca specialiste in servicii bancare pentru populatie. Era normal ca privatizarea CEC sa le atraga in mod deosebit atentia", spune Daniel Ionescu, director pentru Romania al grupului olandez de consultanta in afaceri Larive.
In fara de accesul la o mare parte a populatiei, CEC este una din ultimile oportunitati de intrare pe piata romaneasca, cu o cota de piata suficient de mare, pentru grupurile financiare care survoleaza de mai multi ani piata romaneasca si nu au reusit sa "aterizeze".
Dintre bancile suficient de tractive din punct de vedere al cotei de piata si a numarului de sucursale, numai CEC, Banca Tiriac si eventual Banca Transilvania nu sunt detinute de un investitor strategic.
Ion Tiriac, actionarul majoritar al Bancii Tiriac, a anuntat in urma cu cateva luni ca s-a hotarat sa nu mai vanda banca, urmand ca acestea sa se dezvolte altfel decat cu partener strategic in urmatorii ani, iar Banca Transilvania este deocamdata prea mica.
Dintre primele 16 banci din Europa Centrala si de Est, din Romania lipsesc Erste Bank, grupul belgian KBC, italienii de la Banca Intesa si banca germana Commerzbank.
Toate cele patru banci, mai putin Banca Intesa, s-au uitat cu insistenta la piata romaneasca in ultimii ani dar nu au reusit nici o achizitie pana in prezent.
Banca Romaneasca a fost cumparata de National Bank of Greece, RoBank de banca ungara OTP, Banca Agricola de Raiffesein iar filiala romaneasca a Demirbank de italienii de la Unicredito.
Astfel, achizitia CEC ar putea fi pentru "intarziati" o ultima oportunitate pentru a intra in Romania, mai ales ca privatizarea BCR este inca o necunoscuta.
"Cred ca Erste Bank va juca foarte puternic la privatizarea CEC. Ei s-au dezvoltat in zona, de exemplu in Cehia, exact prin achizitia de case de economii si au experienta in administrarea si restructurarea unor retele bancare mari si nemodernizate. Reprezentantii Erste Bank au venit de mai multe ori in Romania in ultimii ani pentru a identifica potentile tinte de achizitie si cred ca interesul lor pentru piata romaneasca este inca foarte mare", spune Daniel Ionescu.
Raiffeisen, care a cumparat in 2001 Banca Agricola, este interesata de CEC pentru a-si mari cota pe o piata unde retailul este afacerea de viitor, estimata a aduce cea mai mare crestere si rentabilitate.
In Europa Centrala si de Est, cele mai mari retele bancare apartin grupului italian UniCredito - cu 1.318 unitati, urmat de HVB-BankAustria Credinansatalt - 904, KBC - 795 si Raiffeisen - 789.
Gradul de acoperire a pietelor este insa foarte eterogen, unii dintre lideri obtinand pozitiile respective datorita prezentei pe numai doua-trei piete-cheie.
De exemplu, UniCredito Italia si HVB Germania se bazeaza mult pe piata poloneza, iar Erste Bank si KBC, pe piata ceha.
KBC, grup belgian cu dezvoltare agresiva in Europa Centrala si de Est este asteptat de asemenea de cativa ani in Romania insa pana in prezent nu a facut nici o miscare decisiva.
Sansele ca KBC sa vina la privatizarea CEC sunt destul de mici, apreciaza analistii de pe piata bancara, grupul fiind cotat mai degraba ca unul din potentialii cumparatori ai BCR.
De asemenea, si HVB este asteptat mai degraba la privatizarea BCR, cu toate ca oficialii grupului au declarat ca in vizor se afla atat BCR cat si CEC.
"Din semnalele care exista pana in prezent, cei mai determinati pentru achizitia CEC sunt austriecii de la Erste Bank. Au experinta importanta in zona bancilor populare si nu cred ca vor lasa din mana asa usor oportunitatea de a cumpara 7% din piata bancara romaneasca si peste 1.400 de sucursale dintr-o singura tranzactie", afirma reprezentantul unuia din consortiile care au depus oferte pentru a consilia statul roman la privatizarea CEC.
Cele sase banci de investitii preselectate pentru acest contract sunt JP Morgan, Citigroup Global Markets Limited, Rothschild Conseil International, HSBC, Credit Suisse First Boston (Europe) Limited si BNP Paribas.
Erste Bank detine in prezent operatiuni semnificative in Austria, Cehia, Slovacia, Croatia, Ungaria si Slovenia, avand active totale de peste 128 de miliarde de euro. Pentru comparatie, activele CEC, care reprezinta circa 7% din intregul sistem bancar, se cifrau la 1 miliard de euro la sfarsitul anului trecut.
Ascesiunea Erste in Europa Centrala si de Est a inceput la mijlocul anilor ?90. In, Ungaria grupul austriac a ajuns la o cota de piata de circa 8% prin achizitia, in 1997, a Mezobank si, in 2003, a Postbank.
Pe piata ceha, lovitura decisiva a fost data in 2000, cand Erste a cumparat Ceska sporitelna, iar pe cea Slovaca in 2001, cand grupul a preluat Slovenska sporitelna.
In Croatia, grupul a ajuns printre liderii pietei achizitionand mai multe banci si apoi fuzionandu-le.
In afara de Erste Bank, HVB - Bank Austria si Raiffesein un alt potential cumparator al CEC, cel putin teoretic, ar putea fi OTP.
OTP este de fapt fostul CEC unguresc, trecut printr-un proces de restructurare care a transformat banca intr-una din cele mai active din regiune. Anul acesta, OTP a achizitionat anul acesta banca romaneasca RoBank, dupa ce a incercat fara succes sa cumpere BCR in consortiu cu HVB.
Surse din piata bancara spun insa ca sansele ca OTP sa depuna o oferta pentru CEC sunt destul de mici, din cauza valorii mari a contractului de privatizare (CEC este evaluata la circa 300 de milioane de euro) cat si a efortului necesar expansiunii RoBank.
cristian.hostiuc@zf.ro ; laurentiu.ispir@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
