Vestea posibilei cresteri de zece ori a impozitelor pe care persoanele fizice trebuie sa le plateasca pentru castigurile pe care le obtin din tranzactiile actiunilor sau din plasamentele in fonduri mutuale a bulversat piata financiara.
"Parerea mea este ca pana in 2007, cat piata noastra de capital este inca tanara, impozitele ar trebui mentinute la nivelul actual, chiar daca pe pietele dezvoltare exista o impozitare mai severa. Piata romaneasca de capital s-a dezvoltat foarte de mult in ultimi ani, dar mai are inca foarte mult potential de dezvoltare. Mi-e teama ca ritmul de dezvoltare al pietei se va incetini foarte mult," a comentat Nicolae Ghrergus, director executiv la societatea de brokeraj Confident Invest.
Directorul general al Bursei de Valori Bucuresti afirma ca nici macar cota de 1% care se aplica in prezent pentru castigul din tranzactiile cu actiuni in prezent nu este cea mai mica.
"In lume sunt abordari foarte diferite privind impozitarea castigurilor de capital. In Belgia cota de impozit este zero, La fel se intampla si in tari cum sunt Letonia sau Grecia. In Ungaria s-a propus la un moment dat introducerea unei cote de 25%, dar pana la urma nu a fost aprobata, iar impozitul este in prezent tot zero. O alta practica este aceea de a trata diferit investitiile pe termen lung si cele speculative, pe termen scurt, in sensul ca impozitul pentru castigurile inregistrate prin investitii pe termen lung sunt mult mai mici decat cele pentru tranzactiile speculative. In majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene exista cote de impozit pentru castigurile de capital, dar nu trebuie sa uitam ca acestea sunt, cu exceptia statelor nou-intrate, state dezvoltate, nu emergente, asa cum este piata romaneasca de capital," spune Stere Farmache, directorul Bursei de Valori Bucuresti.
Romania are una dintre cele mai reduse niveluri de fiscalitate pentru castigurile de pe piata de capital din regiune. Castigurile de capital se includ in venitul anual globalizat, fiind aplicata aceeasi cota ca in cazul salariilor (10-32%) in Bulgaria sau Cehia, acestea fiind impozitate cu cote fixe mai mari de 10% in Polonia si Slovacia (19%).
Conform informatiilor existente de piata anul trecut bugetul de stat a incasat in jur de 200 miliarde de lei (5 milioane de euro) din cei 1% cu cat au fost impozitate anul trecut castigurile pe care investitorii romani persoane fizice le-au obtinut pe piata de capital.
Directorul Bursei spune ca statul ar putea castiga mult mai bine de pe urma investitorilor de pe piata daca ar incuraja mai intai investitiile pe bursa si abia dupa aceea ar creste nivelul impozitarii.
"Statul ar colecta resurse suplimentare din castigurilor de pe piata de capital daca ar creste baza de impozitare, cu alte cuvinte numarul de investitori, in loc sa mareasca impozitele. Asta s-ar putea realiza de exemplu prin privatizarea prin intermediul Bursei a unor societati de stat cum ar fi Banca Comerciala Romana sau Casa de Economii si Consemnatiuni sau daca s-ar lista pe piata de capital pachete aditionale de actiuni la societati cum ar fi Petrom. Vanzarea unor pachete de actiuni ale statului ar duce la cresterea tranzactiilor de pe piata de capital si a veniturilor incasate de stat," spune Farmache. El a mai adaugat ca statul ar putea lua in considarare si varianta de a aplica cote diferentiate de impozit in functie de durata investitiei. "Executivul s-ar putea gandi la un sistem care sa impoziteze cu mai mult investitiile pe termen mediu si lung si un nivel mai pronuntat al fiscalitatii pentru tranzactiile pe termen scurt," spune directorul Bursei de Valori Bucuresti.
Numarul de investitori de pe piata romaneasca de capital este inca extrem de redus. Dupa mai multi ani de crestere continua, numarul acestora abia daca a ajuns la 5.500 la finalul anului trecut. O crestere mai serioasa a interesului pentru investitiile in actiuni a aparut in luna ianuarie a acestui an cand numarul de cumparatori actiuni de la Bursa s-a a depasit 8.000 in doar primele trei saptamani de tranzactionare ale anului.
De altfel intentia guvernului de a spori substantial impozitele aplicate castigului din tranzactiile cu actiuni vine pe fondul unei cresteri fara precedent a interesului investitorilor romani fata de piata de capital in special datorita reducerii dobanzilor la depozitele bancare. Gradul de popularizare al investitiilor pe Bursa ramane in continuare in Romania extrem de redus.
Cresterea de zece ori a impozitelor aplicate castigurilor din fondurile mutuale ar putea lovi serios in atractivitatea acestora si asa redusa ca instrumente de economisire pentru pentru persoanele fizice.
Cresterea pana la 10% si apoi pana la 16% a impozitelor pe castigurile de capital ar putea adanci si mai mult discriminarea fiscala dintre diversele alternative de plasament de pe piata financiara. Castigurile din dobanzile la titluri de stat sunt in prezent zero, iar din informatiile existente, guvenul nu intentioneaza majorarea acestora.
"Masura majorarii pana la 16% a impozitului pe castigurile de capital, la acelasi nivel cu cel din salarii sau pe profit poate parea corect pana la un anumit punct, chiar daca pentru noi pentru cei din piata de capital nu este un lucru tocmai bun. Nu este insa in regula ca profiturile obtinute din plasamentele in unele instrumente financiare sa fie impozitate mai putin decat altele," a declarat Nicolae Pascu, analist in cadrul societatii de intermediere pe piata de capital SSIF Broker din Cluj-Napoca.
Conform directorului Bursei de Valori Bucuresti, la evaluarea nivelului actual al impozitarii de pe piata de capital trebuie tinut seama si de faptul ca impozitul de 1% nu se aplica pe castigul insumat obtinut de un investitor pe o perioada de timp, in care se cumuleaza si castigurile si pierderile, ci se aplica doar la tranzactiile profitabile. Un investitor poate ajunge sa plateasca impozit chiar daca a inregistrat per total pierdere intr-un anumit an. La fel investitorii care mai si pierd ajung de fapt sa plateasca un impozit mai mare de 1% din castigul pe care l-au inregistrat intr-o anumita perioada.
Impozitul de 16% preconizat incepand cu 1 ianuarie 2006 pentru castigurile de capital poate fi interpretat si ca o masura care va descuraja capitalizarea profiturilor pentru companiile listate, incurajand mai degraba dividendele. Actionarii companiilor care distribuie actiuni gratuite din profir vor plati astfel un impozit de 16% din valoarea acestora in momentul vanzarii (actiunile sunt inregistrate la cost zero, astfel ca intregul pret de vanzare este considerat castig), in loc de 10% cat ar plati daca ar primi actiuni gratuite in loc de dividende.
Activele fondurilor mutuale romanesti au ajuns anul trecut la 115 milioane de euro, in primul an de crestere semnificativa. Investitori in fondurile mutuale au avut un castig mediu de 21% anul trecut, adica aproximativ 24 milioane de euro la o cota de impozit de 1% statul a incasat de la acestia impozite de aproximativ un sfert de milion de dolari. La o cota de impozitare de 10% veniturile statului din castigurile investitorilor in fondurile mutuale ar fi fost de 2,4 milioane de euro, o suma neglijabila fata de dimensiunea bugetului de stat.
Cresterea de zece ori a impozitelor ar putea insemna insa reducerea semnificativa a atractivitatii plasamentelor in fondurile mutuale, care oricum nu se bucura de foarte multa incredere din partea romanilor dupa scandalurilor FMOA si FNI care au zdruncinat piata fondurilor mutuale in 1996.
Pe langa impozitele pe care investitorii in fondurile mutuale le platesc pentru diferenta castigurile din diferenta de valoare a unitatilor de fond, fondurile mutuale platesc si ele la randul lor impozite pentru unele din venituri, cum ar fi cele pe dividende.
"Guvernul actual, ca si cele anterioare, a declarat ca dezvoltarea pietei de capital este o prioritate. Este normal, avand in vedere rolul acesteia in atragerea si alocarea eficienta a capitalului si, implicit, la dezvoltarea economica. Dar declaratiile sunt urmate de masuri care le contrazic. Cea mai importanta este cea privind posibilitatea impozitarii castigurilor de capital cu de 10 ori mai mult (de la 1% la 10%). Argumentul: "Crestem impozitul pe tranzactiile de capital, pentru ca este cel mai mic din regiune" (oare nu intra in contradictie cu "Reducem impozitul pe venituri pana la cel mai mic din regiune, pentru a atrage capital"?). Pana la urma, reducerea impozitelor la 16% este compensata cu alte zeci de cresteri de impozite, deoarece nu se iau masuri pentru imbunatatirea colectarii," spune Doru Tiberiu Puiu, directorul Asset Management, societatea de administrare a investitilor a Bancii Comerciale Romane.
Un impozit de 10% sau 16% ne va da peste cap
Piata imobiliara a inregistrat in ultimii ani preturi in crestere pe aproape toate segmentele sale, fie ca a fost vorba de terenuri destinate constructiilor sau apartamente de bloc.
In aceste conditii piata a atras si un numar impotant de speculatori - persoane fizice si firme deopotriva.
Introducerea noilor norme de impozitare ar putea avea un efect restrictiv asupra acestor speculatori si s-ar putea suprapune peste un trend al pietei care merge tocmai in directia reducerii profitabilitatii din domeniu.
Indiferent ca este vorba de persoane fizice sau companii, o taxa de 16% aplicata pe profitul si asa in scadere pe care l-ar putea obtine din vanzarea in decurs de un an a unor apartamente intr-un boc din sudul capitalei, spre exemplu, ar putea determina repsectivii investitori sa iti orienteze banii spre alte domenii.
Pana acum, preturile la apartamente au crescut continuu in ultimii ani (si chiar au explodat in anumite zone si pe anumite paliere), o parte dintre jucatorii din domeniu spunand chiar ca este posibila o blocare a tranzactiilor cu apartamente, mai ales in cazul celor din cartierele marginase.
In aceste conditii, spun companiile imobiliare, daca pana acum nimeni nu a pierdut bani pe piata imobiliara, in urmatoarea perioada lucrurile s-ar putea schimba.
"Este posibil nu numai sa se faca bani pe piata imobiliara, ci sa se si piarda bani", este de parere Ionut Dumitrescu, director general al companiei imobiliare Eurisko.
Cel mai prolific segment de pana acum a fost reprezentat, potrivit majoritatii jucatorilor din piata imobiliara, de terenuri, care si-au crescut in unele cazuri de pana la cateva ori valoarea in foarte scurt timp.
"Terenurile au insa dezvantajul ca <nu sunt foarte lichide>, in sensul ca din momentul deciziei pana la gasirea unui cumparator pot trece perioade mai lungi de timp", adauga Dumitrescu.
Noua masura nu va afecta prea mult, in cazul in care va intra in practica, investitorii institutionali, caci randamentele investitiilor pe piata romaneasca raman insa sensibil mai ridicate decat in cazul tarilor din zona.
Liviu Voinea: Trebuie facuta distinctia intre investitii speculative si instrumente de economisire
"Intr-un fel mi se pare normal ca dobanzile bancare si castigurile obtinute din tranzactiile cu valori mobiliare si imobiliare sa fie impozitate. Sunt castiguri care la un moment dat trebuie impozitate si e putin 1%", spune Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata, un grup independent de economisti.
"Dar ar trebui facuta distinctia clara intre investitii speculative (pe bursa) si instrumente de economisire (ex: dobanzi). Pentru instrumentele de economisire, este ca un impozit dublu. Banii depusi in banca sunt deja impozitati cu 16%, cand au fost castigati. Acum ar fi un nou impozit, dintr-o activitate care nu e speculativa. In plus, va afecta negativ o serie de scheme de finantare ale bancilor, de tip credit imobiliar garantat cu polite si asigurari sau economisire pentru credit", spune Voinea.
Oricum, e foarte dificil de administrat. "Bancile s-ar transforma in agenti fiscali, ceea ce inseamna costuri suplimentare. Si aici va fi o problema: cum se administreaza nerezidentilor si romanilor cu depozite afara?", spune el.
Plus ca, cel putin pentru deponentii rezidenti in Romania, este oarecum in contratimp cu evolutia dobanzilor.
Pana acum cativa ani, dobanzile erau foarte mari. "Era poate mai logic sa fie impozitate aceste dobanzi cand erau intr-adevar castiguri speculative. Acum insa, cand exista tendinta de scadere a dobanzilor, un 10% din valoarea nominala a dobanzii reprezinta destul de mult din valoarea reala", spune Liviu Voinea.
La o dobanda anuala fixa de 15% pe urmatoarele 12 luni cum este oferita acum de unele din bancile de pe piata, dobanda reala poate ajunge la 6-7%, in functia de inflatie, care ar putea fi de 8-9% pana la sfarsitul anului in cea mai pesimista prognoza. Ca urmare, taxa de 10%, care inseamna plata unei dobanzi nominale efective de circa 13,5%, devine in realitate de 20-25% din dobanda reala.
La depozitele in euro, unde dobanzile sunt de circa 2-3% pe an, efectul va fi si mai puternic, tinand cont si de aprecierea reala sau chiar nominala a leului care se asteapta fata de aceste valute.
Ca urmare, Liviu Voinea nu exclude o crestere a consumului. "Daca economisirea este descurajata prin impozite, se poate majora inclinatia spre consum".
Iar cresterea consumului s-ar putea regasi in inflatie, exact efectul de care se incearca sa se fereasca autoritatile ca urmare a introducerii cotei unice.
Voinea crede ca in cazul unor instrumente speculative, ar putea avea o justificare morala. "Dar si aici avem totusi o capitalizare a bursei inca slaba. In plus, in cazul instrumentelor financiare, exista si alte moduri de reducere a speculatiilor decat impozitul. De exemplu, rezervele obligatorii neremunerate", spune el.
In cazul tranzactiilor imobiliare, unde preturile sunt caracterizate ca fiind intr-o spirala a cresterii care se departeaza de realitate, aceasta taxa n-ar putea face decat sa duca la o accelerare a scumpirilor.
UE asteapta ca Romania sa liberalizeze depozitele in lei pana in iulie (Ovidiu Tempea)
Comisia Europeana (CE) se asteapta ca Romania sa respecte termenul de liberalizare a contului de capital, respectiv acordarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei pe termen scurt pina la mijlocul acestui an, potrivit Delegatiei CE la Bucuresti.
"Nu avem cunostinta de o cerere a autoritatilor romane pentru o noua aminare a liberalizarii accesului nerezidentilor la depozitele in lei si ne asteptam ca aceasta sa fie realizata potrivit programului, in prima jumatate a anului 2005", a declarat pentru MEDIAFAX purtatorul de cuvint al Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Angela Filote.
La inceputul anului trecut, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a aminat urmatoarea etapa de liberalizare a contului de capital si a stabilit, prin Regulamentul Valutar, ca nerezidentii vor avea acces la depozitele in lei pe termen scurt cel mai tirziu la data de 10 aprilie 2005.
Intr-un document ulterior al Comisiei Europene se precizeaza ca "s-a luat act de angajamentul BNR" privind liberalizarea depozitelor bancare pina la jumatatea anului 2005.
Reprezentantul FMI la Bucuresti, Graeme Justice, a declarat, recent, ca liberalizarea totala a contului de capital in prima jumatate a acestui an nu poate fi luata decit in conditiile in care se reduc serios cheltuielile guvernamentale.
Pe de alta parte, surse apropiate negocierilor cu Fondul Monetar International au afirmat, cu citeva zile in urma, ca banca centrala isi mentine pozitia privind acordarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei pe termen scurt, in prima parte a acestui an, considerind inoportuna o noua aminare a liberalizarii contului de capital.
Oficalii bancii centrale s-au abtinut de la comentarii, argumentind ca opinia BNR va fi cunoscuta numai dupa finalizarea negocierilor cu FMI. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a afirmat, chiar, ca nimeni din banca centrala nu este autorizat sa faca si nu a facut nici o declaratie pe tema liberalizarii contului de capital. vlad.nicolaescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
