Daca ar fi vorba de stabilit o strategie a economiei romanesti pentru urmatorii 20-25 de ani, aceasta nu s-ar putea face fara sa fie consultati liderii de business. Dar nu numai cei autohtoni. Daca discutia nu se va purta si in franceza, rezultatul prospectarii va fi nul.
Franta nu este primul investitor ca marime in Romania, conform statisticilor, dar are cele mai importante investitii la varful zonelor dominante ale economiei romanesti: banci, auto, ciment, telecomunicatii, infrastructura, retail.
Investitii subestimate statistic
"Conform Registrului Comertului, investitiile franceze in Romania sunt de 650 milioane de dolari, dar acestea nu iau in calcul decat capitalul initial si mai putin dezvoltarea investitiei. Dupa estimarile noastre, investitiile franceze in Romania sunt intre 1,5-2 miliarde de euro. Numai Orange a investit peste 700 milioane de euro, adica mai mult decat tot capitalul indicat de Registrul Comertului ca fiind francez", spune Phillippe Boin, consilier economic si comercial al Ambasadei Frantei la Bucuresti.
De unde aceasta preferinta a multinationalelor franceze pentru Romania? "Cred ca se explica prin proximitatea culturala si istorica", spune Boin. Consilierul comercial al ambasadei spune ca investitia este un act de incredere pe termen lung, iar in ceea ce priveste o strategie de dezvoltare pe urmatoarele decenii, el crede ca Romania are nevoie de planuri pe cinci ani sau mai mult, asa cum Franta s-a dezvoltat in planuri cincinale dupa razboi.
Les problemes
Cu toata aceasta prezenta puternica a multinationalelor franceze, nivelul investitiilor straine, inclusiv al celor franceze, ramane mic in Romania, fata de Ungaria, Polonia sau Cehia. "Unul dintre cele mai nefavorabile fenomene de aici este schimbarea continua a cadrului legislativ. Un cadru favorabil afacerilor si investitiilor nu inseamna facilitati fiscale, ci legislatie fiscala durabila. O investitie trebuie sa fie viabila in afara fiscalitatii, dar in conditii de stabilitate juridica, fiscala sau economica. Recursul excesiv la ordonantele de urgenta este un exemplu. In Franta, ordonantele de urgenta se dau de catre Guvern doar in circumstante exceptionale, foarte rar".
Cea mai mare problema ramane insa relatia cu administratia centrala sau locala. "Exista printre investitorii straini un consens ca administratia are o putere discretionara de a interpreta legile si aplicarea lor. Este foarte necesara o reforma a administratiei, pentru ca aparatul administrativ nu este adaptat. Exista o problema de competenta la nivelul administratiei. Nu cred ca trebuie sa ne ascundem si sa nu spunem asta. Critica pe care o facem trebuie sa fie inteleasa ca pozitiva, constructiva. Fara indoiala ca este dificil intr-un proces de tranzitie, dar statul de drept trebuie intarit si trebuie creat un climat de natura sa inspire incredere", spune Boin.
Cresterea exporturilor, un semnal bun
Boin crede insa ca exista si semne bune, care arata ca economia romaneasca merge pe un drum corect. "Vin din Orientul Mijlociu, unde lucrurile practic nu s-au schimbat foarte mult si nici nu se intrevad sanse de a fi schimbate. Un barometru al decolarii de aici este volumul exporturilor, iar cresterea acestora din ultimii ani este de bun augur. Exporturile au crescut ca pondere in Produsul Intern Brut de la 24% in 1999 la 31% in 2002. Sigur, conteaza si ce exporti, si unde exporti, si chiar daca deocamdata o mare proportie a exporturilor sunt in lohn, este important faptul ca majoritatea merg in Uniunea Europeana" , spune Boin.
Phillippe Boin, care a preluat aceasta functie la inceputul anului, mai spune ca a fost surprins de numarul mare de restaurante si dimensiunea parcului auto. "Cred ca statistica oficiala, care arata un PIB/locuitor de 2.000 dolari nu traduce intru totul realitatea", spune Boin. Vanzarile duble, peste estimari ale Carrefour, arata ca exista putere de cumparare si ca exista o clasa medie in curs de formare, crede el.
ISPA, in vizor
Alte industrii vizate pana acum de capitalul francez au fost confectiile, incaltamintea, mobila, dar si industria mecanica, electrica si electronica, ca si ingineria in general.
Urmatorul mare sector in care vor fi prezente companiile franceze este infrastructura. Vinci, Bouygues, unele din cele mai mari companii franceze care activeaza (si) in acest sector au deja mari proiecte in Romania si sunt foarte interesate de proiectele ISPA (finantarea Uniunii Europene pentru dezvoltarea infrastructurii).
De asemenea, exista proiecte pentru investitii pentru reabilitarea retelelor de canalizare si energie termica. Veolia (fosta Vivendi) are in administrare reteaua de apa potabila si canalizare din Bucuresti si va depune o oferta pentru Constanta.
Comertul, aproape de echilibru
Importurile romanesti din Franta au crescut de la 700 de mil. $ in 1999, la 1,14 mld. $ de dolari in 2002, insa exporturile romanesti in Franta aproape ca s-au dublat in acelasi interval, pana la 1,05 mld. $ anul trecut. Ca urmare, soldul balantei comerciale, inca deficitar pentru Romania in relatia cu Franta, s-a injumatatit intre 1999 si 2002.
Romania importa in principal echipamente (masini, material electric), bunuri de consum (textile, automobile) si produse industriale (farmacie, chimie organica). Invers, romanii exporta in Franta in principal confectii si echipamente electrice.
In 2002, Franta a importat confectii de 350 milioane de dolari din Romania, adica o treime din cumpararile de produse romanesti. Franta este al treilea client al Romaniei la confectii, cu o pondere de 11% din exporturile din acest sector anul trecut, dupa Italia (1,2 miliarde de dolari; 38%) si Germania (875 milioane de dolari; 27%).
In ceea ce priveste echipamentele electrice, exporturile in Franta au fost de 283 milioane de dolari in 2002, in crestere cu 14% fata de 2001. O crestere importanta au avut-o in ultimii trei ani exporturile de produse minerale (petroliere in special), care au atins 54 milioane de dolari in 2002, fata de 1,4 milioane dolari in 2001.
In ceea ce priveste produsele agroalimentare, Romania este un importator net. In 2002, Franta a exportat produse agroalimentare de 46 milioane de dolari in Romania, in timp ce importurile franceze s-au ridicat doar la 10 milioane de dolari in acelasi an.
sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
