Pentru Romania, cel mai bun an din punct de vedere politic si economic a venit cu intarziere de mai multi ani.
Invitarea Romaniei pentru a adera NATO a avut la baza mai mult o conjunctura externa si mai putin succesele interne ale politicii romanesti.
Din punct de vedere economic, cresterea este mai mult o recuperare a declinului din anii anteriori. Ceea ce este de remarcat este faptul ca se fac investitii importante si ca incep sa vina si in Romania companiile internationale mari, cu nume, fie prin achizitii, fie prin dezvoltarea unor afaceri de la zero.
Romania devine din ce in ce mai mult o piata atractiva pentru companiile straine, care au forta financiara de a dezvolta afacerile.
Spre deosebire de anii precedenti, cand politica interna era pusa pe primul loc, de cele mai multe ori in detrimentul celei externe, anul acesta raportul pare sa se fi schimbat. Cele mai multe dintre deciziile si demersurile pe care liderii politici le-au facut conduc catre aceasta concluzie.
Iar raspunsurile primite din partea cancelariilor occidentale si europene arata ca aceasta schimbare de abordare a fost oportuna.
Anul 2002 a inceput pentru romani cu dobandirea dreptului de a calatori liber in spatiul Schengen, fara vize. Bucuria a fost cu atat mai mare cu cat Romania era singurul stat candidat la UE supus obligativitatii vizelor. Ceea ce a urmat a confirmat insa unele dintre rezervele responsabililor europeni. Presa europeana a scris, in repetate randuri despre probleme provocate in strainatate de emigrantii romani, cazurile din Franta fiind de notorietate.
Insa, cea mai importanta zi politica a anului 2002 este, indiscutabil, ziua de 21 noiembrie, cand Romania a fost invitata sa adere la NATO. Discursul secretarului general al NATO George Robertson, prin care propunea sefilor de stat si de guvern din statele membre NATO sa accepte invitarea in Alianta a Romaniei, Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei si Sloveniei, ramane punctul de referinta. Liderii politici de la Bucuresti s-au grabit sa comenteze si sa salute decizia de la Praga, insa si de aceasta data dihotomia putere-opozitie nu a disparut.
Liderii puterii au vorbit despre schimbarile pe care le va aduce invitarea Romaniei la NATO, in timp ce reprezentantii opozitiei au subliniat pasii facuti pana la acest moment si, implicit faptul ca succesul li se datoreaza in mare parte si lor.
Doua zile mai tarziu, Romania polariza din nou atentia internationala. Motivul il constituia vizita la Bucuresti a presedintelui american George W Bush.
Evenimentul care incheie anul politic este summitul de la Copenhaga, reuniune la care Romania a fost reprezentata de presedinte, premier si ministri.
Tot in acest an, relatiile Romaniei cu UE au fost la un moment dat puse la incercare de acordul semnat de Guvernul de la Bucuresti cu SUA privind imunitatea militarilor americani in fata Curtii Penale Internationale, Acordul semnat la 1 august, a atras criticile mai multor responsabili europeni.S-a ajuns pana acolo incat presedintele Parlamentului European Patt Cox a scris Parlamentului roman sa nu aprobe acest acord. Ulterior, tensiunile s-au temperat, pentru ca Acordul a ramas pe linie moarta, nemaifiind trimis la Parlament.
In politica interna, mai multe ezitari
Registrul politicii interne pare sa fi fost mai putin spectaculos. A fost mai degraba un an al testelor decat al deciziilor ferme. Autoritatile au testat anti-coruptia, alegerile anticipate, modificarea Constitutiei. Opozitia a testat constituirea unei aliante.
Anticoruptia pasilor marunti. Scandalul CGMB
Majoritatea rapoartelor date publicitatii in acest an, fie ca au fost facute de institutii din Romania sau din afara, au subliniat faptul ca pentru Romania principala problema este coruptia. Guvernul a dorit sa dea un semnal, plecand de la destituirea consilierilor generali de la Bucuresti. Ulterior s-a dovedit ca a ramas doar semnalul, fara alte consecinte.
Premierul Adrian Nastase anunta, pe 9 ianuarie, dizolvarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, gest care sa conduca la organizarea alegerilor anticipate pentru consilierii bucuresteni. Punctul de la care pleca era un Raport al Corpului de Control al primului-ministru, care a scos la iveala neregulile existente la nivelul acestei institutii. Practic, raportul semnala ca mai mult de jumatate dintre consilieri, 38 dintre cei 65, fac afaceri cu Primaria. Altfel spus, ca sunt in conflict de interese.
A doua zi, anuntul era tradus intr-o decizie guvernamentala. Proverbul "buturuga mica..." este valabil si in aceasta situatie. Deciziei Guvernului s-au opus consilierii UFD, patru la numar, care au contestat in instanta dizolvarea Consiliului. Lungul si de procese si decizii juridice a facut ca situatia de la CGMB sa nu fie inca lamurita. Procesul dintre Guvern si UFD va continua si este de asteptat, daca nu vor mai fi invocate alte chichite juridice, ca in primavara sa putem alege alti consilieri. Lucru important: decizia de dizolvare a CGMB a scos in evidenta razboiul dintre primarul general Traian Basescu si consilierii PSD, care au blocat mai multe proiecte ale edilului Capitalei si a antrenat in scandal finantatori internationali de importanta maxima precum BERD si BEI.
Seria Armaghedon
La doua zile de la divolvarea CGMB, pe 11 ianuarie, a fost difuzat pe Internet raportul Armagedon, primul dintr-o serie de documente nerevendicate, care critica coruptia si il avea in centrul atentiei pe primul ministru Adrian Nastase. Despre acest text, primul ministrul a spus ca "este o diversiune", a carei finalitate este subminarea sanselor Romaniei de integrare in NATO. Opt zile mai tarziu, fostul sef de cabinet al lui Emil Constantinescu, Mugur Ciuvica, este retinut de politie si cercetat pentru instigare la raspandire de informatii false, prin raportul Armagendon. Acest caz a fost incheiat in urma cu doua saptamani cand instanta a dispus scoaterea de sub urmarire penala a fostului consilier prezidential.
Apare PNA
Preocuparile guvernului Nastase legate de anticoruptie a determinat constituirea unei institutii speciale. Partidul de guvernamant propunea la mijlocul lunii ianuarie sa fie infiintat Parchetul National Anticoruptie, ideea contestata de mai multi lideri ai opozitiei. Institutia si-a intrat in paine la 1 septembrie, insa cu un nucleu de 20 de procurori, dintr-un necesar de 75.
Prima actiune de anvergura a acestei institutii este arestarea lui Fanel Pavalache, consilierul ministrului Serban Mihailescu, acuzat de luare de mita in scopul influentarii unei decizii guvernamentale. Arestarea lui Pavalache a avut drept efect impunerea unei noi conditii pentru consilierii ministeriali. Anume, sa aleaga intre afaceri si pozitia guvernamentala. Seful Corpului de Control al premierului Victor Ponta a facut un studiu din care reiese ca din cei 236 de consilieri aflati la cabinetele demnitarilor, 49 sunt asociati, administratori sau cenzori la firme.
Acestui episod i-au urmat arestarile de la RADET. In urma cu doua saptamani, PNA a emis mandate de arest preventiv pentru 30 de zile pe numele directorului RADET Bucuresti, Gheorghe Dabela, al lui Marian Fatu, administrator al sociatii comerciale Mar-Flor SRL Bucuresti si al locotenent-colonelului SRI Valentin Gabriel Carali, pentru luare de mita, respectiv trafic de influenta .
Rezultate nesemnificative
Insa, in pofida acestor actiuni, Romania este in continuare avertizata ca este una dintre cele mai corupte state candidate la UE. Raportul de monitorizare a coruptiei si politicii de combatere a acesteia in Romania, lansat de Open Society Institute (OSI), pe 11 decembrie, certifica acest lucru. Potrivit raportului, sistemul politic este mai degraba o sursa de coruptie, decat o solutie pentru eradicarea acestui flagel.
Conform documentului, coruptia este "endemica, daca nu chiar sistematica", in multe sectoare ale vietii publice.
Documentul remarca insa ca activitatile anti-coruptie din Romania s-au intensificat in ultimii ani, partial pentru a raspunde criticilor Comisiei Europene, dar si ca urmare a eforturilor de a intra in NATO.
Desi in aceeasi zi ministerul justitiei a respins raportul, aratand ca nu este de actualitate, la ultima sedinta de Guvern, cabinetul Nastase a anuntat ca isi va asuma raspunderea in Parlament asupra unui pachet legislativ anticoruptie. Gest politic programat pentru luna februarie si cerut insistent de PD.
Anticipatele adancesc ruptura Iliescu-Nastase
Alegeri parlamentare in 2003 sau in 2004? Raspunsul difera in functie de Palat. Primul-ministru si partidul de guvernamant pledeaza cauza organizarii anticipatelor. Presedintele Ion Iliescu, asemeni partidelor de opozitie, considera ca nu este oportuna organizarea alegerilor anul viitor. Diferenta de opinii a scos in evidenta relatiile tensionate dintre presedinte si premier, intretinute de declaratii de fronda, mai ales prin intermediul mass-media.
La doar cateva zile dupa invitatia adresata Romaniei de a adera la NATO, conflictul mocnit dintre presedintele Ion Iliescu si premierul Adrian Nastase a capatat noi proportii. Pe fondul unei raceli intre cei doi lideri, accentuata de punctele de vedere diferite in privinta organizarii de alegeri anticipate, au aparut declaratii acide intre conducerea PSD si Palatul Cotroceni.
Situatia este departe de a fi lamurita. Cei doi lideri ar urma sa se intalneasca, pentru a doua oara, saptamana aceasta, pentru a discuta subiectul.
Semne importante de intrebare sunt ridicate si de modalitatile de convocare a anticipatelor.
O varianta ar fi organizarea lor in baza unie noi Constitutii, prin care va fi simplificat modul de declansare a alegerilor anticipate. Insa, revizuirea Constitutiei, inceputa anul acesta, inainteaza foarte anevoios. In acest moment, este pe punctul de a fi terminate discutiile in Comisia special constituita. Urmeaza dezbaterile parlamentare si referendumul. Daca va merge in acest ritm, este posibil ca alegerile organizate dupa modificarea Constitutiei sa nu mai fie anticipate, ci la termen.
O alta modalitate de convocare a anticipatelor ar fi, potrivit actualei Constitutii, prin adoptarea unei motiuni de cenzura in Parlament. Acesta ar constitui primul pas al unui proces destul de anevoios si pentru punerea lui in practica este nevoie si de acordul presedintelui Iliescu. Si din acest motiv, intalnirea dintre Iliescu si delegatia PSD, din aceasta saptamana, poate sa aduca o clarificare.
Opozitia nu a reusit sa devina o alternativa
In pofida incercarilor repetate, opozitia parlamentara si extraparlamentara s-a dovedit incapabila in acest an sa gaseasca un numitor comun, astfel incat sa se constituie intr-o alternativa la guvernarea de centru-stanga. Opozitia s-a dovedit fragmentata si in fata initierii unei motiuni de cenzura, deci in cazul unie colaborari punctuale. Exemplul cel mai recent il constituie esecul initierii unei asemenea motiuni la Codul muncii.
Partidele de opozitie au mers fiecare pe cont propriu, poate si din cauza unor clarificari interne pe care le aveau de facut.
Cele mai spectaculoase schimbari politice, din acest an, in randul partidelor politice, i-au avut eroi pe liberali, care l-au ales drept lider pe Theodor Stolojan si o noua echipa propusa de acesta. Conflictul prelungit pe parcursul a catorva luni, dintre gruparea Patriciu si fostul presedinte Valeriu Stoica a presat PNL sa-si aleaga o noua echipa de conducere cu doi ani mai devreme. Fostul premier, apreciat in randul liberalilor pentru rigurozitatea "nemteasca", a fost acceptat, in final, chiar si de gruparea Patriciu.
De altfel, este evident ca dupa Congresul din luna august, PNL si-a pierdut imaginea de partid macinat de conflicte. Acum, cele mai contestate decizii ale lui Theodor Stolojan raman convocarile la intalnirile de lucru matinale, carora noua echipa de lideri incearca sa le faca fata.
In momentul in care a fost ales, Stolojan a uimit asistenta promitand ca la viitoarele alegeri, raportandu-se la 2004, PNL va obtine 22-25% din optiunile electoratului. Adica, mai mult decat tripu fata de cat au abtinut la precedentele alegeri.
La trei luni de la alegerea lui Stolojan drept lider, PNL este plasat in diferitele sondaje de opinie in jurul cifrei de 14 procente, fata de cele 9-11% cu cat era cotat inainte de alegerea noului presedinte.
Democratii au incercat si ei o schimbare, chemandu-i pe fostii ministri din partid sa faca parte din conducerea PD. Ulterior, s-a dovedit ca miscarea nu a fost tocmai inspirata. Dovada sunt refuzul fostului presedinte al partidului Petre Roman de a face parte din conducerea PD si conflictul avut de vicepresedintele Bogdan Niculescu-Duvaz cu presedintele Traian Basescu.
Altfel, incercarea celor doua partide de a se constitui intr-o alternativa, in perspectiva viitoarelor alegeri a esuat. PNL si PD nu au resit sa depaseasca stadiul unor colaborari punctuale in Parlament, motiuni simple ori votul comun pe anumite legi. Iar discutiile despre o eventuala alianta exista dar nici acestea nu au inca o finalizare.
UDMR si-a conservat, si in acest an, imaginea de partener statornic al partidului de guvernamant, iar tensiuni venite din teritoriu nu au facut decat sa consolideze relatia.
In ceea ce priveste PSD, desi s-a confruntat cu imaginea de partid al baronilor locali implicati in diferite cazuri controversate relatate de presa, anul acesta a depasit pragul majoritatii optiunilor electorale. Sau, cel putin asa arata sondajele de opinie, desi rezultatele acestora ridica unele semne de intrebare.
In cazul PRM, singura schimbare pare a fi temperarea discursului politic, mai ales dupa momentul NATO. Fapt datorat probabil si zecilor de procese deschise liderului sau Corneliu Vadim Tudor, unele dintre acestea fiind pe punctul de a fi solutionate.
NATO - o revansa dupa cinci ani
Invitarea Romaniei sa adere la NATO, la summitul Aliantei de la Praga din 21 noiembrie, este cel mai important eveniment politic al acestui an. La cinci ani de la esecul de la Madrid din 1997, si dupa un lobby sustinut al Guvernului de la Bucuresti, Romania isi ia revansa la Praga. Decizia liderilor Aliantei garanteaza Romaniei securitate nationala, dar nu aduce schimbari imediate. Invitarea Romaniei in Alianta este urmata de vizita la Bucuresti a presedintelui american George W Bush. In cele patru ore ale vizitei, seful administratiei americane a transmis Romaniei trei mesaje importante. Bush a indemnat Romania sa-si reevalueze relatiile cu Federatia Rusa. Mai exact, presedintele american a spus ca Romania poate ajuta Alianta daca se constituie intr-o punte de legatura cu noua Rusie. In acelasi timp, liderul de la Casa Alba a asigurat Romania de sprijinul SUA pentru realizarea reformei. Insa, pe langa cele doua mesaje facute public, George W Bush a mai transmis un al treilea autoritatilor de la Bucuresti: ca trebuie gasita o solutie pentru problema coruptiei.
La Copenhaga, patru din patru
Consiliul european de la Copenhaga a stabilit 2007 ca data tinta a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, termen solicitat de autoritatile de la Bucuresti. Totodata, Romania a mai primit o foaie de parcurs clara pentru perioada urmatoare si mai multi bani pentru a se pregati de aderare. Concret, aceasta foaie de parcurs, sau roadmap, mentioneaza ca Romania va ajunge in 2006 sa primeasca, prin cele trei fonduri de preaderare (PHARE, ISPA si SAPARD) peste un miliard de euro. Cresterea sumelor acestor fonduri se va face progresiv, adica in perioada 2004-2006, cu 20, 30, respectiv 40% anual.
Un alt pas inainte il constituie decizia Consiliului european ca procesul de largire este "ireversibil si inclusiv", decizie mentionata in declaratia aprobata la incheierea summitului de la Copenhaga.
Comunicatul final al Consiliului european de la Copenhaga cuprinde o declaratie distincta referitoare la Romania si Bulgaria, in care se precizeaza ca cele doua tari fac parte din acelasi proces de largire a Uniunii, care a dus la aderarea a zece noi state in anul 2004.
Cu aceste tinte atinse, se poate spune ca pentru Romania summitul de la Copenhaga a fost un succes in conditiile in care a obtinut toate cele patru obiective pe care si le-a propus pentru aceasta reuniune. Sau, dupa cum remarca presedintele Ion Iliescu, Romania "a obtinut la Copenhaga tot ceea ce putea obtine in conditiile date".
Lupta anticoruptie - un laitmotiv fara prea multa finalitate
Lupta impotriva impotriva coruptiei a revenit insistent in acest an in discursul politic al oficialilor NATO si UE, precum si in cel al liderilor puterii si opozitiei. Premierul Adrian Nastase isi incepea anul dizolvand Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB). Motivul era implicarea majoritatii consilierilor in afaceri cu Primaria Bucuresti, ceea ce ii pozitiona intr-un conflict de interese. In urma unor contestari, consilierii sunt insa si astazi in functie si isi continua razboiul cu primarul general Traian Basescu. Dupa numai cateva zile a inceput seria rapoartelor Armagedon, texte anonime care au circulat in varianta electronica. Si care aduceau in discutie coruptia la nivelul Guvernului. Singurul lor efect a fost anchetarea presupusului autor, Mugur Ciuvica, fost consilier al lui Emil Constantinescu.Pe de alta parte, Romania are, incepand din septembrie, o institutie care sa lupte impotriva coruptiei, Parchetul National Anticoruptie. Desi a fost in centrul atentiei prin cazurile Pavalache si Dabela, PNA este inca departe de a-si atinge scopul declarat: "combaterea eficienta a coruptiei".
Anticipatele sau razboiul Palatul Cotroceni-Palatul Victoria
Subiectul alegerilor anticipate a monopolizat discutiile liderilor puterii si opozitiei in ultimele luni, dar in acelasi timp a scos la iveala raceala relatiilor dintre premierul Adrian Nastase si presedintele Ion Iliescu. Deschis de un apropiat al premierului, ministrul Serban Mihailescu, pe 2 iunie, subiectul anticipatelor nu este inca clarificat. Premierul si PSD doresc alegeri anticipate pentru a avea la dispozitie un intreg mandat 2003-2007, pentru a finaliza negovierile de aderare la UE. Presedintele nu considera oportuna convocarea alegerilor parlamentare inainte de termen. In acelasi timp, nu este clar cum pot fi declansate anticipatele: prin modificarea Constitutiei, sau in baza actualelor reglementari ? Si ar putea ramane un mister pana anul viitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
