Analiză

România va recupera abia anul viitor nivelul PIB-ului din 2008, deşi datoria publică s-a dublat

Autor: Claudia Medrega

02.10.2013, 21:15 3432

Recuperarea economiei României este lentă.  PIB-ul real nu a reuşit în cinci ani să revină la nivelul anterior crizei, în ciuda împrumutului uriaş de aproape 20 mld. euro contractat de la finanţatorii externi.

De altfel, nici FMI nu este mulţumit de ritmul de creştere economică şi speră, confom declaraţiilor reprezentanţilor săi, ca acesta să fie ultimul acord care să aducă România pe poziţia de a nu mai apela la ajutor extern. În 2013, la cinci ani de la izbucnirea crizei economice şi financiare, PIB-ul real urmează să ajungă la circa 97% în termeni reali faţă de 2008. Practic, cei doi ani de recesiune, 2009 şi 2010, au dus PIB la 94%, iar următorii trei ani - 2011, 2012 şi 2013 - nu sunt de ajuns pentru recuperare. Abia în 2014 PIB-ul va fi în valoarea reală la nivelul lui 2008.

Diferenţa este că statul român este acum de două ori mai îndatorat: în decembrie 2008 datoria publică era de 19% din PIB (25 mld. euro), iar acum (iunie 2013) este de 38% din PIB (53 mld. euro). România a devenit în pri­măvara anului 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din UE, cerând 13 mld. euro de la Fond şi 7 mld. euro de la CE şi Banca Mondială. După cinci ani, la aprobarea celui de-al treilea acord succesiv, FMI a remarcat că PIB-ul nu a revenit încă la nivelul anterior crizei, cu toate că România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari.

„România ar putea reveni abia în 2014 la PIB-ul real anterior crizei, în ipoteza unei creşteri economice de 2,5% în acest an şi 2,3% anul viitor. Pe termen mediu şi lung, România are nevoie de creşteri economice de cel puţin 3-4% pe an pentru a recupera decalajele de venituri şi productivitate care o despart de zona euro“, spune Eugen Sinca, analist-şef la BCR.

Reprezentanţii FMI au declarat cu diverse ocazii că o ţară ca România are nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele structurale şi a converge către nivelul de trai din zona euro.

Anul trecut economia a crescut cu 0,7%, iar pentru acest an majoritatea estimărilor indică un avans al PIB în jur de 2%.

România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au lovit consumul şi economia. În 2009 economia s-a prăbuşit cu 6,6%, iar în 2010 declinul a fost de 1,1%.

În 2011, România a continuat să facă apel la ancora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe. Iar acordul preventiv urma să se concentreze şi pe stimularea economiei. Însă, relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, iar reformele structurale sunt întârziate.

Autorităţile şi finanţatorii externi nu au reuşit să găsească până acum „reţeta“ creşterii economice pentru România.

România nu a avut până acum o creştere economică echilibrată, ci a avut o creştere bazată preponderent pe un singur pilon: înainte de criză consumul, acum exporturile. Iar investiţiile au fost frecvent sacrificate pentru respectarea ţintelor de deficit bugetar.

„Dezechilibrele economice înregistrate de România înainte de anul 2008 au dus la o recesiune deosebit de pronunţată. În perioada 2009-2010, PIB a înregistrat o scădere cumulată de 7,7% în raport cu valoarea din anul 2008 (în termeni nominali). Ajustarea balanţei de plăţi coroborată cu reducerea gradului de îndatorare al consumatorilor şi eliminarea dezechilibrelor fiscale a readus economia pe o linie de dezvoltare mai sustenabilă, dar a avut implicaţii negative asupra vitezei revenirii economiei. Astfel, estimăm că PIB la finalul anului 2013 va fi cu 3,2% mai mic decât cel din 2008“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.

Noul model de creştere sustenabilă pentru România continuă să rămână o provocare. Creditarea este în picaj, iar cererea de consum nu şi-a revenit după reîntregirea salariilor din sectorul bugetar.

Economia este macrostabilizată. Dar, în timp ce majoritatea datelor macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puţin optimiste, insolvenţele continuându-şi ascensiunea. România rămâne dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea economiei.

„Riscurile la adresa creşterii economice viitoare provin din capacitatea instituţională slabă de a atrage fonduri europene, oprirea privatizărilor aflate în prezent în derulare, menţinerea investiţiilor străine directe la niveluri joase şi imposibilitatea reorientării creditării pe componenta de lei într-un orizont rezonabil de timp“, spune analitul-şef al BCR.

Mihai Pătrulescu de la UniCredit Ţiriac Bank vede volumul scăzut al investiţiilor ca principal risc de încetinire a dezvoltării economiei pe termen mediu. Însă aceste deficienţe ar putea fi compensate de creşterea absorbţiei fondurilor europene. „Considerăm că rata de absorbţie internă va accelera pe parcursul fazelor de implementare a proiectelor din exerciţiul bugetar 2007-2013. De asemenea, Comisia Europeană a alocat României 40 mld. euro pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 (fonduri structurale şi fonduri pentru sectorul agricol)“, susţine Pătrulescu.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.10.2013