Analiză

Telefonul, dupa zece luni de libertate: efervescent pe international, aceiasi competitori pe local (I)

13.11.2003, 00:00 23

Liberalizare telecomunicatiilor vine in Romania intr-un moment nepotrivit. Vine in primul rand prea tarziu a€“ puternica dezvoltare a telefoniei mobile face ca interesul pentru telefonia fixa sa fie mult mai redus decat ar fi fost acum cativa ani. Apoi, liberalizarea telecomunicatiilor din Romania se produce pe fundalul crizei mondiale a telecomunicatiilor, care face ca investitiile sa fie mult reduse, iar finantarea mult mai dificila. La aceasta trebuie sa mai adaugam recesiunea telefoniei fixe din SUA si Europa, cifra de afaceri si numarul abonatilor fiind in continua scadere. In sfarsit, telefonie fixa clasica din tarile Europei Centrale, tari cu economii mai putin dezvoltate decat cele din UE, are mari sanse sa intre in criza in curand, daca cumva acest lucru nu s-a si produs. Sa mai amintim si de conditiile macroeconomice din Romania, inferioare daca ne comparam cu tarile din Europa Centrala.



Peisajul postliberalizare la noua luni
Peisajul la noua luni de la liberalizare nu pare prea interesant de vreme ce doua piete, locala si interurbana, piete care impreuna insumeaza 85-95% din intreaga piata, nu au decat aceiasi competitori de anul trecut - RomTelecom si operatorii de telefonie mobila. Dar nici arid nu este de vreme ce a treia piata si prima care s-a trezit la viata, piata internationala, este extrem de activa: multi competitori, marea majoritate companii cu cifra de afaceri mica, lupta pentru a beneficia cat mai mult timp de diferenta de tarife (RomTelecom si VoIP) intr-o piata sensibila la pret. Ar mai fi de adaugat scaderea dramatica a tarifelor convorbirilor internationale si usoara crestere a tarifelor locale, dar de aici si pana la rebalansarea tarifelor este cale lunga. Desigur ca s-au facut promisiuni, multe inca neonorate: POSTelecom, operatorii CATV, etc. Ar mai fi de adaugat si faptul ca guvernul Romaniei, mai precis trei ministere (Ministerul comunicatiilor, Ministerul lucrarilor publice, Ministerul economiei) incearca sa dinamizeze competitia lansand fiecare propriul competitor: POSTelecom, Telecomunicatii CFR, respectiv Teletrans. Cifra de afaceri a telecomunicatiilor din Romania se va apropia de 2,1 mld.USD la finele acestui an, cresteri importante fiind de asteptat in continuare de la telefonia mobila si nu de la proaspat liberalizata telefonie fixa, care va continua sa scada.
 
Piata locala
La finele lunii septembrie 2003 in Romania erau circa 10,4 milioane telefoane, din care circa 4,4 m erau conectate la reteaua de telefonie fixa, RomTelecom ramanand in continuare principalul jucator de pe piata cu o cota de circa 42%. Connex si Orange o urmeaza indeaproape, iar viitorul pare a le apartine. Tot la finele lunii septembrie densitatea telefonica in Romania era aproape de 49%, cea mai mare parte (28%) fiind contributia telefoniei mobile. Contributia telefoniei fixe liberalizata de 9 luni, este in aceiasi nota de pana acum, fapt explicabil si prin lipsa noilor intrati. 



Infrastructuri alternative
La finele lunii septembrie 2003, ca de altfel si inainte de 1 ianuarie 2003, doua tehnologii concurau in Romania: tehnologia clasica a telefoniei fixe si telefonia mobila folosind preponderent sistemul GSM900. Gradul de penetrare a celor doua tehnologii nu era prea diferit la liberalizare cu mentiunea ca telefonia mobila are ritmul de crestere mult mai mare. La liberalizare, o a treia tehnologie, prezenta de multi ani in Romania, televiziunea prin cablu (CATV) a€“ devine un competitor potential pentru primele doua. Alte tehnologii au fost deja anuntate a€“ tehnologii "fara fir (WLL)": DECT (Atlas Telecom), PHS. Evolutia penetrarii acestor trei tehnologii a fost diferita fiind influentata de structura de proprietate.
Care dintre aceste tehnologii are sase de reusita intr-o piata sensibila la pret? Desigur ca cea mai mare sansa o au tehnologiile "ieftine". Sa nu uitam ca salariu mediu net in Romania este de circa 130 de euro din care 75-80% sunt destinate pentru "casa si masa" (nivelul prim din ierarhia lui Maslow). Cu circa 600USD/linie, tehnologia utilizata de RomTelecom pare de departe cea mai dezavantajata. Daca luam in consideratie si tarifele existente dezavantajul este si mai mare. Piata potentiala este mult mai mare (80-90%) pentru tehnologiile care se adreseaza individului ("wireless"), fata de cele care folosesc cablul (35-40%) destinate familiei. De aici rezulta si o crestere potentiala mult mai mare pentru tehnologiile wireless. Iata de ce viitorul pare sa le apartina.



RomTelecom - copilul cu multe moase
RomTelecom este pentru moment singurul ofertant de servicii de telefonie fixa. In ultimii ani RomTelecom a fost copilul cu multe moase, astfel ca liberalizarea l-a gasit cu .. prea multe probleme. In primul rebalansarea tarifelor. RomTelecom nu a reusit sa puna tarifele pe costuri, adica sa mareasca tarifele locale ca urmare a micsorarii tarifelor "long distance" (interurban, international). In toate tarile, inainte de liberalizare tarifele "long distance" mai mari subventionau tarifele locale, iar pregatirea liberalizarii a insemnat printe altele si rebalansarea tarifelor a€“ marirea tarifelor locale concomitent cu micsorarea subventiei de la serviciile 'long distance'. Mai mult: in ultimii trei ani RomTelecom a redus tarifele in termeni reali: 11,4% in 2000; 10,2% in 2001 si 6% in 2002 fata de inflatie. Rebalansarea tarifelor n-a fost posibila in Romania, iar micsorarea dramatica a tarifelor serviciilor internationale a erodat puternic (19%) veniturile RomTelecom din prima jumatate a anului 2003. In fine si o veste buna: incepand cu 1 octombrie 2003, tarifele RomTelecom au fost denominate in Euro, eliminandu-se un mare handicap in competitia cu telefonia mobila. In al doilea rand, RomTelecom este posesorul unei tehnologii 'capital-intensive' si 'labour-intensive', care adreseaza in principal vocea. Asa cum se vede in table, investitia pentru o line telefonica este dubla la RomTelecom comparativ cu tehnologia GSM900. Deasemenea un angajat RomTelecom deserveste cca 150 abonati (300 la Matav sau OTE, recordul in materie fiind 450 la marii operatori), in timp ce la un angajat al operatorilor GSM900 revin peste 1,500 utilizatori. Apoi, RomTelecom are un portofoliu de activitati putin diversificat care o face prea dependenta de telefonia fixa, o afacere in recesiune. Ponderea veniturilor din telefonia mobila in totalul veniturilor operatorilor Matav sau OTE a fost in crestere in ultimii ani ajungand la aproape 40% la finele anului 2002, in timp ce la noi a€¦ Mai mult, se intentioneaza inchiderea operatorului CosmoRom! Ar fi primul esec al unui operator GSM din Europa si poate din lume. CosmoRom necesita un partener strategic care sa aduca pe langa expertiza industriei accesul rapid la pietele financiare internationale. Un partener capabil sa concureze cu Vodafone, Orange, TIW. Atragerea unui partener strategic trebuie facuta foarte repede, altfel .. boala lunga - moarte sigura. Inchiderea CosmoRom ar fi o greseala, dar nu singura de vreme ce se vorbeste de absortia in RomTelecom a companiei de internet ARtelecom. Peste tot in Europa operatorii nationali au o companie separata care ofera Internet. Castigul fuziunii ar fi minor in economia generala a grupului RomTelecom (reduceri mici ale cheltuielilor, sinergii discutabile), fata de pierderi: rapiditate, mobilitate, etc. specifice industriei. Desigur ca poti sa tragi si cu tunul in vrabii, daca vrei neaparat. ARtelecom ar trebui intarit pentru a devenii un concurent redutabil in oferirea de servicii totale de telecomunicatii, chiar si pentru RomTelecom. Nici internetul si nici televiziunea prin cablu nu au o pondere mare in cifra de afaceri, astfel ca RomTelecom este astfel foarte expus, fiind poate singurul operator national din Europa in acesta situatie. Cifra de afaceri a operatorului RomTelecom este in scadere in ultimii ani si tinand seama de portofoliul de servicii existent este de asteptat continuarea scaderii ei, astfel ca se poate afirma ca maximul istoric a fost atins in anul 2000. Scaderea veniturilor se incearca a fi compensata prin reducerea cheltuielilor: reduceri de personal (20-30% anul acesta), reducerea investitiilor, etc. In actualul context, reducerea investitiilor va afea un efect negativ pe termen mediu. Daca actualul context persista, pe termen mediu sau lung OTE s-ar putea retrage din structura actionariatului, RomTelecom avand astfel mari sanse sa devina o utilitate publica oferind servicii telefonice grupurilor sociale dezavantajate. Exista voci care ii prevad sfarsitul in 2 sau 3 ani. Deasemenea ar fi o premiera nu numai in Europa, poate si in intrega lume! Este adevarat ca sunt premize pentru aceasta - criza telefoniei fixe din Europa centrala de care am vorbit, etc. Ar fi o mare greseala sa lasam sa se intample asa ceva: cel care va pierde va fi si statul roman si numai in calitate de actionar. Operatorul RomTelecom trebuie ajutat sa depaseasca multiplele crizele (criza telecomunicatiilor mondiale, recesiunea telefoniei fixe, criza telefoniei fixe din Europa Centrala, dar si problemele interne) ale momentului. Este in interesul tuturor!

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO