La inceputul saptamanii, presedintele Conventiei Europene pentru Viitorul Europei, fostul presedinte francez Valery Giscard d'Estaing, a dat publicitatii primul proiect complet al Constitutiei Europei care ar urma sa intre in vigoare la inceputul lui 2006
Dincolo de principiile universale pe care le inglobeaza, Constitutia si-a propus sa remodeleze, din temelii, institutiile europene astfel incat sa faca functionala o Uniune Europana largita, incepand din 2004, la 25 de membri iar, din 2007, la 27 de membri (Romania si Bulgaria). Constitutia va ingloba toate tratatele Uniunii Europene - de la cele generale care fac trimitere la identitatea europeana, pana la cele care reglementeaza circulatia monedei euro, liberul schimb, sau concurenta.#leadend#
Presedintele Europei
Cele mai mari aprinse discutii in sanul Conventiei s-au axat, insa, pe remodelarea institutiilor europene, pentru ca, in definitiv, cine detine controlul institutiilor detine puterea si are decizia in mainile sale. Intr-o Europa largita la 25 si, apoi, la 27 de membri este limpede ca actuala conducere prin rotatie a UE nu mai are asentimentul statelor puternice care ar fi ajuns sa fie reprezentate la varf in UE o data la 14-15 ani. Actualmente, fiecare membru al UE preia, pentru sase luni, presedintia Uniunii iar premierul tarii respective devine, automat, seful Consiliului European (format si sefii de state si de guverne ai tarilor membri) deci seful UE. Franta si Germania au propus un presedinte al UE, ales pentru cinci ani. tarile mici au insistat, fara succes, pentru mentinerea actualei formule, pentru ca o presedintie a UE da vizibilitate tarii si posibilitati de afirmare. Formula la care s-a ajuns este un presedinte al UE, ales pentru 2,5 ani, cu posibilitatea de a fi realse inca o data. El va fi ales de sefii de state si de guverne cu majoritate calificata.
"Primul ministru" european
Presedintele Comisiei Europene (un fel de Executiv al UE) va fi ales de Parlamentul European, (for compus din maximum 700 de membri din toate tarile alesi prin sufragiu universal). Fiind ales, el va capata o mai mare legitimitate decat in prezent, cand este desemnat (dupa discutii cu usile inchise) de sefii de state si de guverne.
Actualmente, Comisia Europeana este compusa din 20 de comisari (Germania, Marea Britanie, Italia si Franta cate doi, celalalte tari cate unu). Prin Tratatul de la Nisa (1999) s-a stabilita ca fiecare membru al UE va avea dreptul sa numeasca cate un comisar, ceea ce ar fi insemnat ca UE ar fi avut, dupa 2004, 25 de ministri europeni. Solutia gasita, in proiectul Constitutiei, prevede reducerea numarului de comisari la 15. Formula avantajeaza, din nou, tarile mari care vor avea dreptul sa numeasca un comisar cu mandat intreg, (Franta Germania, Marea Britanie si Italia). Celelalte tari isi vor imparti cate o functie, prin rotatia comisarului la jumatatea mandatului (de exemplu Suedia va face rocada cu Danemarca iar Cehia cu Slovacia). tarile mici din cadrul UE au incercat, in zadar, sa-si apere comiasarul si au acuzat tarile mari ca vor sa decida in locul lor. tarile mici, din Est, au afirmat ca mai marii UE vor sa-i impinga "spre marginea continentului".
Ministrul de externe
Europa va avea un ministrul de externe care va fi ales de Consiliul sefilor de state si de guverne. Prin urmare, deciziile pe care ar urma sa le ia, ca reprezentant al diplomatiei europene, vor tine mai mult de vointa statelor decat de un guvern european. Partizanii federalismului au cerut, fara succes, ca el sa fie numit de Parlament la propunerea Comisiei ceea ce ar fi intarit pozitia acestei institutii, in fata statelor nationale.
Politica externa si razboiul vetoului
Primul draft al Constitutiei europene prevedea ca deciziile de politica externa in UE se iau cu majoritate calificata, cea ar fi insemnat sa se renunte la actualul sistem al unanimitati, si deci si la dreptul de veto. Criza din Irak a adus prejudicii serioase si a spulberat iluziile celor care credeau ca Europa ar putea vorbi cu o singura voce. Drept urmare, o decizie luata cu majoritatea membrilor putea fi solutiea pentru surmontarea eventualelor noi conflicte. Unei asemenea propuneri i s-a opus Marea Britanie si Franta au facut recurs la suveranitatea si la dreptul lor de a decide ce politica externa sa adopte. Drept urmare, cu mici exceptii, lucrurile au ramas ca pana acum. Franta si Marea Britanie care sunt membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU s-au asigurat, astfel, ca vetoul lor in Consiliu nu va fi pus sub semnul intrebarii din cauza unor decizii ale UE.
Proiectul Constitutiei europene a spulberat iliziile federalistilor care credeau ca a sosit momentul pentru o integrare mai in profunzime. Proiectul lasa nestirbita suveranitatea statelor nationale dar, capatand personalitate juridica UE va putea juca un rol mult mai important pe scena mondiala.
Constitutia Europei nu va contine doar principii generale ci si unele legate de functinatea economiei, a monedei, circulatia marfurilor sau concurenta. Exista din ce mai multe voci care cer, de pilda, ca Tratatul Constitutional sa evoce notiunea de "servicii de interes general (SIG)". Miza este ca statele membre vor putea finanta SIG fara sa mai ceara acordul Comisiei Europene (CE), ca in prezent. Nu exista o definitie stricta a SIG pentru motivul ca aceste servicii difera de la o tara la alta. De pilda, Franta trateaza ca SIG posta sau caile ferate, Olanda reteaua de distributie a apei iar Germania serviciul de salubritate. Subventiile de orice fel pentru aceste sectoare sunt interzise daca ele incalca principiile sau distorsioneaza concurenta. In acest caz, Comisia poate trimite un stat in fata Curtii de Justitie. Existanta notiunii de SIG ar scuti statele de interventia Comisiei, in astfel de cazuri. Media subventilor de stat acordate economiei in tarile UE este de 0,9% PIB in timp ce in Romania ea atinge 1,8%PIB.
Ce s-a acceptat si ce nu in Constitutie
S-a acceptat
Un presedinte al UE, care se va ocuta de proiectele de anvergura ale Uniunii @ Un ministru de externe al UE care va reprezenta Uniunea in politica externa @ Puteri sporite pentru presedintele Comisiei Europene @ Reducerea numarului de comisari europeni de la 20, in prezent, la 15; @ Ministru de finante pentru zona euro. tarile din zona euro se vor supune, in mod automat, controlului financiat ar UE.
Nu s-a acceptat
@ Schimbarea numelui Uniunii Europene in Statele Unite ale Europei si referintele la o "Europa federala" @ Diluarea puterii statelor nationale prin renuntarea la dreptul de veto in marile decizii de politica externa @ Armonizarea taxelor si a TVA in sanul UE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
