Discuţiile privind eliminarea până în 2035 a înmatriculărilor noi de maşini cu combustie internă, în vederea reducerii emisiilor de CO2, concretizate zilele trecute prin acordul Parlamentului şi Consiliului European, au început în urmă cu câţiva ani şi au produs deja efecte. Consumatorii au început să evite achiziţia maşinilor cu combustie internă şi să să se orienteze către cele verzi, pentru a preveni eventuale repercusiuni ale interdicţiei de circulaţie/înmatriculare a acestora. Acordul mai sus amintit prevede ca etapă intermediară către emisii zero, faptul că noile standarde de CO2 vor impune, de asemenea, ca emisiile medii ale maşinilor noi să scadă cu 55% până în 2030, iar cele ale camionetelor noi cu 50% până în 2030.
Pe lângă obiectivele climatice, acest acord vine să întărească estimările privind accelerarea tendinţei de trecere la maşini verzi, în special, cele full electric, dintr-un raport recent al strategy&, departamentul global de strategie al PwC, care arată că nouă din zece (93%) maşini vândute în 2035 vor fi electrice (BEV).
Deşi înregistrează creşteri puternice de la trimestru la trimestru, vânzările de maşini verzi (electrice, hybrid şi plug-in) din România au ajuns la o cotă de doar 20% din piaţa totală, faţă de nivelul de 46% din statele vest-europene, fiind încă departe de obiectivele ambiţioase impuse de Uniunea Europeană până în 2035.
Totuşi, atât consecinţele unei eventuale interdicţii pentru maşinile cu combustie, cât şi stimulentele oferite în ultimii doi ani în statele europene au avut efectul scontat, iar numărul înmatriculărilor de maşini foarte poluate s-a redus semnificativ.
Astfel, cota de piaţă a înmatriculărilor de maşini noi cu combustie internă (ICE- Internal combustion engine) a scăzut pe primele cinci pieţe europene (Germania, Franţa, Italia, Spania, Marea Britanie) la 58,2% în 2021 de la 92% în 2019, potrivit datelor strategy&. A continuat coborârea până la 54% la finele primul semestru din 2022, rata de scădere fiind însă încetinită din cauza problemele producătorilor cu lipsa componentelor auto şi implicit cu întârzierile la livrare. Spre exemplu, în 2021, în Regatul Unit, înmatriculările de maşini cu combustie internă a scăzut de la 91% la 55%, iar în Germania, de la 92% la 58%.
Campioana Europei este însă Norvegia, unde cota de piaţă a maşinilor cu combustie internă a fost în 2021 de doar 8%, cea mai mică din lume. De asemenea, în Suedia şi în Ţările de Jos, cota de piaţă ICE a fost depăşită pentru prima dată în 2021, situându-se la 49% şi, respectiv, 47%.
Ritmul de instalare a staţiilor de încărcare în Europa trebuie să ţină pasul cu vânzările de maşini electrice
Disponibilitatea staţiilor de încărcare din Europa a fost considerată una dintre principalele piedici pentru creşterea vânzărilor de maşini electrice. Având în vedere estimările privind creşterea parcului de maşini electrice pe termen mediu şi lung, masterplanul Uniunii Europene privind infrastructura de încărcare arată un necesar de 6,8 milioane staţii publice de încărcare în 2030, faţă de peste 300.000 în prezent. România deţine, în prezent, puţin peste 1.500 de puncte publice de încărcare şi 17.000 de maşini electrice înmatriculate. Astfel că, deficitul de infrastructură semnificativ şi popularitatea tot mai mare a serviciilor de mobilitate deschid o multitudine de oportunităţi de afaceri pentru companiile din domeniu.
Având în vedere estimările de creştere a vânzărilor de maşini electrice, Europa este deficitară nu numai la infrastructură, ci la producţia de materii prime, precum bateriile, în prezent aceasta fiind subdimensionată în raport cu cererea.
Analiza ”Gigafactories and raw materials”, realizată de strategy&, arată că producţia de vehicule electrice din Europa, care a ajuns la 28% din cea globală, este de aproape trei ori mai mare decât producţia sa de baterii, care reprezintă mai puţin de 10% din producţia mondială.
Astfel că, mulţi producătorii de automobile îşi orienteze strategia nu numai pe lansarea de noi modele, dar şi în producţia de baterii şi noi tehnologii pentru vehiculele electrice.
