Ungaria este printre puţinele ţări din lume unde au fabrici toţi cei trei mari constructori de maşini germani, Daimler, Volkswagen şi BMW. Acolo, ei au atras constelaţii de furnizori de piese, componente şi mai ales de baterii pentru maşini electrice. Marea majoritate a acestora din urmă sunt din China. Circa 30 de fabrici, dintre care una uriaşă a colosului chinez CATL, sunt aşteptate să facă până în 2030 din Ungaria unul din liderii mondiali ai producţiei de baterii pentru maşini electrice. Investiţia CATL, de 7,3 miliarde euro, este cea mai mare din istoria Ungariei, fiind şi de trei ori mai mare decât cea care ocupa anterior acest titlu, o fabrică de baterii electrice de 1,9 miliarde euro a SK Innovation din Coreea de Sud.
Astfel, industria ungară devine fabrica universală a constructorilor de maşini germani şi locul de întâlnire al acestora cu furnizorii chinezi. Lor li s-a alăturat un al jucător industrial german pe care guvernul de la Budapesta îl vede ca pionierul unei noi industrii de viitor. Este vorba de Rheinmetall, producător de arme, de la muniţii şi explozibili la blindate de ultimă generaţie. În Ungaria, acesta s-a aliat cu o companie de telecomunicaţii şi IT locală, 4iG, pe care Budapesta o consideră de importanţă strategică şi pe care o ajută să se extindă, inclusiv prin achiziţii.
Rheinmetall va produce în Ungaria, într-o fabrică inaugurată în vară, blindate Lynx şi tancuri Panther KF51, de ultimă generaţie. La începutul acestui an erau în construcţie sau în stadiul de proiect şase fabrici pentru industria maghiară de apărare. În patru este implicat Rheinmetall. Statul maghiar este prezent cu participaţii de 49% în parteneriatele locale ale grupului german. În această toamnă, oraşul industrial Gyor, un centru al industriei auto, a fost pus de guvernul maghiar şi pe harta industriei de apărare printr-un memorandum de înţelegere cu compania turcească Nurol Makina pentru construirea vehicului de luptă blindat Gidrán. Partenerul ungar al turcilor va fi emblematicul producător de maşini Rába.
Polonia, în schimb, cu o investiţie a companiei sud-coreene LG Energy Solution a reuşit anul trecut să depăşească SUA şi să ocupe locul doi mondial la producţia de baterii pentru maşini electrice. De asemenea, tot cu Coreea de Sud guvernul polonez a semnat anul trecut cel mai mare acord de furnizare de armament din istoria ţării asiatice, de aproape 22 miliarde de dolari. Polonia va importa sute de tancuri sud-coreene de ultimă generaţie, făcând astfel din Coreea de Sud un jucător de talie globală pe o piaţă a armamentului dominată de SUA şi Rusia, după cum a observat Reuters. Primele tancuri din acest acord vin direct din Coreea, dar între timp Polonia se va transforma din importator în producător. Este vorba de producţia a 800 de tancuri dintr-un contract pentru circa 1.000 de unităţi. Cooperarea polono-coreeană în domeniul apărării nu se va rezuma doar la blindate, fabricile poloneze urmând să fabrice tot felul de echipamente militare sud-coreene.
Polonia colaborează în acest domeniu şi cu SUA, de la care va cumpăra 96 de elicoptere de atac Apache printr-un contract de 12 miliarde de dolari. Aceste elicoptere sunt produse de Boeing. Anumite componente şi echipamente sunt furnizate de Lockheed Martin şi de alte companii americane. Guvernul polonez a obţinut, în contractul pentru cumpărarea elicopterelor, acordul pentru a întreţine şi repara în fabricile locale sistemele radar şi de ghidare a rachetelor cu care sunt dotate aparatele Apache. L-a ajutat, poate, faptul că astfel Polonia va deveni cel mai mare importator al acestor elicoptere americane, care vor înlocui aparate de zbor ruseşti.
De asemenea, Polonia va avea şi cea mai mare flotă de Apache din lume, după SUA. Varşovia nu cumpără doar elicopere americane, ci şi aeronave Lockheed Martin F-35 şi tancuri Abrams. Şi acordul pentru F-35 prevede ca o parte din componente să fie produse în fabrici poloneze. Cooperarea cu americanii vine după ce în 2016 Polonia a provocat un scandal internaţional retrăgându-se dintr-un acord de mai multe miliarde de euro pentru cumpărarea de elicoptere de la Airbus, un conglomerat aerospaţial european condus din Franţa. Guvernul polonez s-a reorientat atunci pentru aparatele Black Hawk ale Lockheed Martin, produse şi astăzi în ţară.
Ministerul apărării a explicat că renunţarea la contractul francez a ajutat la supravieţuirea a două uzine poloneze de elicoptere. Una din aceste fabrici este PZL-Swidnik, a grupului italian Leonardo. Colaborarea polonezilor cu industria de apărare americană s-a extins luna aceasta, când guvernul est-european a anunţat că Polonia va fi primul dintre aliaţii SUA care va produce componente pentru cel mai nou radar destinat sistemelor de apărare antiaeriană Patriot.
Tot americanii sunt cei care deschid un nou drum pentru Polonia, dar de data aceasta în domeniul tehnologiei.
Intel îşi construieşte o uriaşă fabrică de cipuri în Wroclaw, o investiţie de 4,6 miliarde de dolari, cea mai mare din istoria ţării. Ambele abordări, ale Ungariei şi Poloniei, au plusuri şi minusuri. Polonia este o economie mai diversă şi rămâne aşa. SUA sunt cea mai mare putere militară şi economică din lume. Însă proiectele grandioase, mai ales cele de înzestrare şi modernizare a armatei, deşi contribuie la dezvoltarea industriei de apărare, costă mai mult decât îşi poate permite această ţară. De aceea, Varşovia riscă să devină dependentă de împrumuturi acordate de băncile sud-coreene. Pe de altă parte, Ungaria îşi leagă viitorul industrial de câteva companii, mari şi puternice, şi de alianţe care la un moment dat se pot transforma în capcane. Spre exemplu, UE vrea să împingă companiile chineze până la o distanţă pe care o consideră neriscantă. Iar concentrarea industriei pe sectorul auto poate deveni o vulnerabilitate când forţele de pe piaţă vor fi potrivnice.
