Zona euro rămâne blocată într-o perioadă de creştere fragilă şi totuşi economiştii se întreabă dacă, după avansul mai solid de la începutul anului, perioada de austeritate a ajuns la sfârşit şi dacă există mai mult spaţiu pentru relaxarea politicilor fiscale.
Zona euro nu dă semne de redresare economică semnificativă, Italia aflându-se în pragul recesiunii după ce guvernul populist de acolo a intrat în conflict cu autorităţile europene cu privire la planurile legate de cheltuieli, scrie Bloomberg.
Ritmul de creştere din regiune se situează la cel mai slab nivel din ultimii peste doi ani, iar nesiguranţa privind comerţul şi cea de ordin politic erodează şi mai mult încrederea. Luna trecută, activitatea a fost trasă în jos de Italia, unde riscurile unei a doua contracţii trimestriale sunt în creştere. Datele vin într-un moment crucial pentru Banca Centrală Europeană, unde strategii se confruntă cu semne continue de încetinire economică înaintea unei decizii finale cu privire la programul de achiziţie de active.
„Regiunea rămâne prinsă într-o perioadă de fragilitate“, a declarat Chris Williamson, economist la IHS Markit. „Riscurile privesc Brexitul, temerile de ordin comercial, problemele sectorului auto şi nesiguranţa în creştere cu privire la perspectivele economice şi politice.“
Un indice al sectorului manufacturier şi al serviciilor din zona euro a scăzut la 52,7 în noiembrie de la 53,1 în octombrie. Semn că încetinirea începe să apese asupra pieţei muncii, rata ocupării forţei de muncă a avansat în cel mai lent ritm din aproape doi ani în noiembrie.
Până acum, strategii au argumentat că economia regiunii revine la un ritm normal de creştere, iar presiunile inflaţioniste încep să crească. Totuşi, optimismul companiilor se situează la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2014, adăugându-se „riscurilor la adresa creşterii în anul care vine“, potrivit lui Williamson.
În raport cu acum zece ani, Europa stă mult mai bine economic, iar guvernele, după perioada de austeritate, au început să cheltuiască în consecinţă. S-a încheiat însă era austerităţii şi ce va însemna acest lucru pentru regiune?
La zece ani ani de la criza financiară, era austerităţii pare a fi luat sfârşit în Europa odată cu noul val de politici populiste, scrie CNBC. Potrivit lui Paul Donovan, economist-şef UBS Global Wealth Management, „intrăm într-o eră cu mai multe opţiuni fiscale. Prin urmare, austeritatea a luat oarecum sfârşit“.
Tradiţional, opoziţia faţă de cheltuieli fără control a venit din partea Germaniei, însă, odată cu retragerea cancelarului Angela Merkel, Germania ar putea deveni un apărător mult mai slab al prudenţei în cheltuieli.
În opinia altora, o atitudine de prudenţă ar trebui menţinută şi pe viitor.
„În perspectivă, chiar şi ţările cu finanţe publice relativ solide ar trebui să se întrebe dacă actuala perioadă de creştere încă peste medie este propice pentru adăugarea de noi stimulente fiscale“, potrivit lui Florian Hense, economist la Berenberg.
Pentru Alberto Gallo de la Algebris Investments, austeritatea nu a luat sfârşit în Europa.
Economiştii şi investitorii sunt îngrijoraţi în legătură cu nivelul datoriilor din Europa şi cu lipsa unei politici fiscale în zona euro.
Alţii avertizează că Europa are nevoie să „repare acoperişul cât timp soarele străluceşte“. Există temeri că guvernele europene, nerăbdătoare să treacă dincolo de austeritate, să nu dea atenţie acestui avertisment.
