La nivel european urmează să fie adoptat în 2023 un nou pachet legislativ bancar (CRD IV şi CRR) care impactează cerinţele de capital ale băncilor şi prespune un efort de adaptare de procese, de metodologie de calificare a riscurilor diferită faţă de cea actuală, regulamentul respectiv urmând să se aplice din 2025, a declarat Alina Radu, Partener şi Coordonator Practică de Drept Bancar şi Finanţări în cadrul NNDKP.
În ceea ce priveşte creditele ipotecare, completează ea, pot fi cerinţe de capital suplimentare şi se va modela comportamentul băncilor.
“La creditele ipotecare/imobiliare (cele garantate cu imobile) va exista o metodologie diferită de clasificare a riscurilor aferente acelor credite, care va atrage cerinţe de capital diferite, eventual cerinţe de capital suplimentare, şi care va schimba, va modela comportamentul băncilor în privinţa deciziilor de finanţare”, a declarat Alina Radu la evenimentul ZF Bankers Summit 2023.
Respectivele prevederi vor necesita şi o implementare a evaluării riscurilor aferente sectorului cerinţelor ESG şi modului în care firmele respectă sau sunt în curs să respecte aceste cerinţe tip ESG ceea ce va duce la un anumit comportament al băncilor.
“Băncile vor prefera să crediteze firmele care sunt sustenabile, firmele care sunt în sectoarele recunoscute ca fiind sectoare verzi sau companii şi proiectele care vor avea planuri concrete de a atinge cerinţele de sustenabilitate. Resursele pe care le au băncile vor prefera să le acorde firmelor care sunt conforme sau în curs să fie conforme cu cerinţele ESG”.
Companiile în dificultate financiară nu sunt uşor bancabile, a mai spus reprezentanta NNDKP. “Directiva de restructurare a companiilor în dificultate financiară a fost transpusă prin legislaţia insolvenţei. Dar modul în care s-a aplicat nu a adus neapărat valoare adăugată”.
Vorbind despre posibilitatea schimbării legislaţiei insolvenţei pentru a schimba accentul de la debitor spre creditor, cum solicită bancherii, Alina Radu a menţionat că este posibil acest lucru, însă nu pe termen scurt.
“Eu cred că se poate, este o chestiune de voinţă, însă nu acum. În 2024 urmează an cu alegeri. Eu cred ce este dificil să schimbăm paradigme de tipul acesta având în vedere şi circumstanţele dificile din punct de vedere economic şi faptul că suntem înaintea unui an de alegeri. Cred că se va realiza în viitor. Cred şi sper că la nivel politic se va realiza că acest lucru este necesar pentru a beneficia de oportunităţile existente şi a-şi creşte potenţialul, dar nu în perioada imediat următoare”.
Ce a mai spus Alina Radu, Partener şi Coordonator Practică de Drept Bancar şi Finanţări, NNDKP la ZF Bankers Summit 2023:
Legat de disputa existentă pe piaţa românească între anumite bănci şi ANPC, care a pornit de la controlul ANPC şi emiterea unor ordine de sancţionare susţinute de ANPC că băncile nu ar respecta prevederile legislaţiei de protecţie a consumatorilor privind modul de calcul al ratelor de rambursare a creditelor (dacă ar trebui să fie rate descrescătoare sau rate rate egale) - un comentariu general, ca să ştim unde suntem acum, cred că toate băncile au contestat ordinul ANPC din ce am văzut, iar odată cu contestarea normal au cerut şi suspendarea aplicării ordinului respectiv. Două bănci au obţinut deja în instanţă suspendarea aplicării ordinului ANPC. În perioada următoare, în 29-30 iunie, şi pentru celelalte bănci, se vor pronunţa intanţele şi pentru celelalte bănci cu privire la suspendarea ordinului ANPC ceea ce ne arată că exista un motiv solid de contestare a ordinelor;
Pe partea de retail urmează să se adopte legislaţia privind acţiunile colective pentru consumatori. Există o directivă la nivelul UE care urmează să fie implementată în România. Legislaţia va permite unor entităţi calificate să iniţieze proceduri împotriva comercianţilor în general - nu doar în privinţa băncilor - care au potenţiale practici abuzive împotriva consumatorilor. Dar întrebarea este cine vor fi aceste entităţi calificate;
În ceea ce priveşte legislaţia care reglementează transferul creditelor neperformante, există directive în legislaţia UE dar şi în legislaţia românească care stabilesc măsuri de protecţie pentru debitori. Băncile pot să şi este consfinţit dreptul băncilor să vândă credite neperformante. Doar că este în sarcina cumpărătorilor de credite NPL ca aceste credite neperformante să fie administrate de firme autorizate la nivelul oricărei juridsdicţii la nivelul UE. Este permisă vânzarea creditelor NPL, dar se vor forma aceste companii de administrare de credite care vor trebui autorizate.
