Dupa trei ani de cand a inceput sa aplice strategia de tintire a inflatiei, BNR se confrunta cu perspectiva clara de a rata tinta angajata pentru 2008, dar si cu riscuri mari sa nu o atinga nici in 2009.
In 2005, in primul an de tintire, inflatia a fost de 8,6%, fata de tinta de 7,5%, in 2006 a coborat spectaculos la 4,9%, sub tinta de 5%, iar in 2007 a urcat inapoi la fel de spectaculos pana la 6,6%, peste tinta de 4%.
Lupta cu preturile a devenit mult mai dura anul acesta, pe fondul crizei financiare internationale, al scumpirii explozive a petrolului si a altor materii prime.
In acest context, analistii considera ca nu exista o alternativa viabila la strategia de tintire a inflatiei, ca rolul cursului de schimb ramane foarte important, inducand o natura "hibrida" variantei de tintire aplicata de BNR, si ca banca centrala ar trebui sa lucreze mai mult in zona transparentei si a comunicarii.
Profesorul de economie Daniel Daianu considera ca regimul de politica monetara va trebui reevaluat, pe masura ce se va apropia data adoptarii euro.
"In momentul de fata nu este cazul sa renuntam la acest regim. Oricum, ceea ce se practica la noi este o formula hibrida, care permite o anume flexibilitate. Cu cat ne vom apropia mai mult de momentul adoptarii euro (admitand ca acesta ramane un obiectiv central al politicii macro in Romania), cu atat mai mult va trebui sa regandim regimul de politica monetara - in sensul ca fluctuatia leului va fi o variabila de judecare a pregatirii pentru intrarea in zona euro", afirma Daianu.
Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen, spune ca regimul de tintire a inflatiei este supus unui test de eficienta la nivel international din cauza amplitudinii fara precedent a socurilor sub forma scumpirilor la alimente si materii prime.
Daianu crede ca, in mod ironic, acest test va fi mai dur, in conditiile in care mecanismul de transmisie monetara a progresat notabil, ceea ce este de presupus ca ar usura practicile bancii centrale. "Eu cred ca toate bancile centrale vor avea dificultati majore in anii ce vin."
De fapt, el nu considera ca scaderea inflatiei din 2005 si 2006 a fost meritul strategiei de tintire a inflatiei, ci al conjuncturii favorabile.
"Nu tintirea inflatiei, ca regim de politica monetara, este raspunzatoare in principal de mersul inflatiei la noi. Alti factori, intre care importul de dezinflatie (inflatia coborand mult in lume in deceniul trecut) si aprecierea masiva a leului dupa 2004 au jucat un rol decisiv. Perioade bune de timp a existat o discrepanta mare intre dobanda de politica monetara si cea efectiva pe piata.
Testul adevarat va fi in anii ce vin." In plus, Daianu noteaza ca pentru masa larga de consumatori de informatie economica trecerea la tintirea inflatiei a fost, in buna masura, irelevanta, in sensul ca oamenii nu au perceput/inteles tehnicalitatile noului regim de politica monetara.
"Ce conteaza in ultima instanta este rezultatul efectiv. Adica BNR a reusit sa aduca inflatia in Romania la o singura cifra in ultimii ani."
Nicolaie Chidesciuc, economist senior al ING Bank, care a facut parte din echipa care s-a ocupat de implementarea tintirii inflatiei la BNR, considera ca BNR ar trebui sa adopte si o alta caracteristica a bancilor ce au implementat strategia de tintire a inflatiei si sa-si mareasca transparenta. "Mie mi se pare ca aici este locul unde BNR mai are mult de lucrat."
El adauga ca, avand in vedere gradul ridicat de incertitudine, implementarea politicii monetare necesita o intelegere cat mai buna a mecanismului de transmisie pentru a putea obtine efectul dorit al unei masuri la momentul dorit si cu costuri minime pentru economie. "Din pacate, acest lucru este dificil in cazul unei economii in tranzitie."
La randul sau, economistul-sef al BRD - GSG, Florian Libocor, subliniaza faptul ca BNR nu a facut publica o strategie de tintire a inflatiei, abordarea bancii centrale parand optimista sub aspectul tintelor stabilite.
"Ratarea tintelor de inflatie este expresia unui mix slab calibrat de politici fiscal-monetare cu radacini adanci. Cand spun asta, ma refer, spre exemplu, la pozitia de debitor net a BNR fata de sistem, la amanarile in privinta liberalizarii contului de capital si nu in ultimul rand la incertitudinile aferente sectorului economiei subterane", explica Libocor.
Desi inflatia se misca de luni de zile in directia opusa tintei de 3,8% angajata pentru anul acesta, situandu-se la 8,6% in iunie, BNR nu a mai actualizat prognoza pentru decembrie, mentinand-o la 6%. Aceasta inseamna ca banca centrala isi asuma deja ratarea pe 2008, fiind mai preocupata de tinta pentru 2009, de 3,5%. BNR a hotarat sa mentina tintele neschimbate in ciuda evidentelor pesimiste, considerand ca astfel poate ancora mai bine asteptarile pietei si isi arata hotararea de a readuce inflatia pe un trend descendent, care sa permita adoptarea euro in 2014.
Pe piata estimarile bancilor pentru inflatia pe anul in curs ajung la 6,5% - in cazul ING si ABN Amro - si chiar 6,8% - la Citibank si UniCredit, indicand ca BNR are in continuare o viziune optimista, care a fost intrecuta deja de mai multe ori de realitatile de pe piata.
In mai 2007, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, afirma ca o revenire a inflatiei "nu ar fi o drama, pentru ca s-a intamplat la toti". Inflatia era atunci la 3,6%, iar dobanda de politica monetara la 7,25% pe an. In august, seful bancii centrale inca vedea inflatia osciland in apropierea nivelului tintit, fara sa iasa din banda, pentru ca in noiembrie sa constate ca "majoritatea riscurilor reliefate in prognoza anterioara - din august - s-au concretizat". Pe baza datelor generate de modelul economometric al BNR, Isarescu vedea atunci inflatia urcand la putin peste 6% in primul semestru din 2008, dupa care intra pe o traiectorie descendenta din vara. De-abia in februarie 2008, seful BNR a admis ca inflatia avea sa ramana peste nivelul de 8% in prima jumatate a anului, intrarea pe o panta descendenta accentuata se amana pentru trimestrul al patrulea, iar inflatia ar urma sa reintre in intervalul tintit abia in primul trimestru din 2009.
Prognozele de pe piata indica adevaratul varf pentru iulie, cand inflatia ar putea sari chiar pana la 9,5% sub impulsul majorarilor de preturi administrate. Ministerul Finantelor sustine ca are un dialog constant cu banca centrala, ceea ce sugereaza ca BNR nu a fost luata prin surprindere de majorarile respective.
"Credibilitatea BNR poate fi afectata doar in masura in care ratarea tintelor devine mai degraba regula. Cum tinta va fi ratata anul acesta, iar tinta de la anul este extrem de ambitioasa, credibilitatea BNR ar putea fi afectata in cazul unei ratari si in 2009", comenteaza Radu Craciun, director de investitii al Interamerican Fond de Pensii si sef al Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari.
Si Nicolaie Chidesciuc, economist senior al ING Bank Romania, afirma ca BNR se indreapta spre ratarea tintei si pe 2008 (dupa cea din 2007 - n.r.), desi este probabil ca inflatia sa inceapa sa scada din august.
BNR nu este singura banca centrala din regiune care rateaza tintele de inflatie, insa a fost cea mai surprinsa de rabufnirea preturilor sub presiunea factorilor externi, acumuland deja o majorare a dobanzii de politica monetara de trei puncte procentuale si ajungand astfel la cea mai ridicata rata din UE, de 10% pe an. Mai mult, analistii nu exclud o noua crestere pe 31 iulie. In acelasi interval, banca Poloniei, care de asemenea tinteste inflatia, a majorat dobanda cu doua puncte, pana la 6%, iar banca Ungariei a ridicat-o cu un punct anul acesta, pana la 8,5%, in conditiile in care in cele doua tari revenirea inflatiei nu se arata atat de agresiva.
Analistii sunt de acord ca rolul cursului de schimb in lupta cu inflatia ramane important.
Craciun considera ca BNR este practic "obligata sa tinteasca inflatia avand un ochi si pe cursul de schimb", acesta fiind unul dintre motivele pentru care BNR nu a fost capabila sa-si atinga permanent tintele de inflatie propuse. Totusi, el nu crede ca BNR conteaza prea mult pe curs in strategia sa si si-ar dori ca euro sa ramana in intervalul 3,55-3,65 lei.
"Din pacate, evolutia pietei valutare s-a reflectat de multe ori asupra strategiei de tintire a inflatiei. Episoade de apreciere semnificativa a leului au micsorat apetitul BNR de a creste dobanzile in anticiparea presiunilor inflationiste."
Seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, spune ca mecanismul de transmisie a politicii monetare prin cursul de schimb este inca cel mai eficient, atat prin preturile de import, dar si prin anticipatiile inflationiste. Referindu-se la mecanismul ratei dobanzii, el afirma ca acesta inca are o eficienta limitata din cauza nivelului relativ redus de intermediere financiara, a nivelului crescut de "euroizare" a economiei si a pozitiei de debitor net a BNR.
In acest context, Daianu nu indeamna banca centrala sa tinteasca un anumit nivel sau marje de fluctuatie a cursului. "Cand am vorbit despre un regim moale (soft) al tintirii inflatiei, am avut in vedere si imposibilitatea de a neglija evolutia cursului de schimb. Avem o economie relativ mica la scara Europei, iar fluctuatiile valutare excesive pot provoca instabilitate nu numai financiara", spune Daianu. La randul sau, Libocor afirma ca dobanda ca instrument eficient de politica monetara ramane un deziderat in economiile in care in proportie de mai bine de 50% intermedierea se face in moneda straina. Dar, in conditiile in care sistemul bancar tinde sa treaca din pozitia de creditor net in pozitia de debitor net fata de BNR, rolul dobanzii ca instrument de politica monetara este si va fi in crestere, apreciaza Craciun.
Salvarea pentru tintirea inflatiei poate veni de la o flexibilizare a acesteia, potrivit economistului Raiffeisen Bank, care considera ca transparenta si comunicarea pe care le presupune tintirea sunt utile in circumstantele internationale actuale generate de criza financiara.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
