Economia României a continuat să crească puternic în ultimul trimestru din 2017, cu 6,9% yoy, deşi ritmul accelerării s-a mai temperat de la 8,8% în trimestrul 3 2017. Rata de creştere pe tot anul 2017 a fost de 7%, cea mai puternică din 2008.Datele de până acum indică o contribuţie semnificativă la creşterea economică a industriei şi a retail-ului, care a crescut cu peste 10% în T4, potrivit unui raport al Unicredit.
Contribuţia negativă din sectorul construcţiilor s-a diminuat în T4. Totuşi, creşterea economică s-a bazat prea mult pe consumul privat, investiţiile fiind reduse de tăierile la investiţii publice şi de incertitudinea fiscală pentru sectorul privat.
Minuta şedinţei de politică monetară a BNR publicată pe 14 februarie oferă informaţii despre factorii luaţi în considerare de Banca Naţională când a decis o nouă majorare a dobânzii de referinţă cu 0,25% în februarie.
Printre aceştia se numără şi un trend pe creştere al inflaţiei şi accelerarea presiunii pe partea de cerere, precum şi accelerarea lărgirii deficitului de cont curent, o sursă importantă fiind sectorul alimentar, din cauza competitivităţii structurale care afectează industria agroalimentară.
Un alt factor este criza forţei de muncă, precum şi riscurile crescute din cauza politicilor fiscale în 2018 şi a bugetului focalizat pe consum ”în detrimentul investiţiilor publice, ceea ce ar putea inhiba potenţialul de creştere economică al României”.
Inflaţia anuală a crescut la 4,3% yoy în ianuarie, o accelerare puternică de la 3,3% în decembrie, anticipată însă pe fondul creşterii preţurilor energiei, alimentelor şi combustibilului.
Analiştii de la Unicredit se aşteaptă la o inflaţie de 4,9% în aprilie. Inflaţia crescută ar forţa BNR la noi majorări de dobândă.
Unicredit se aşteaptă la trei noi majorări ale dobânzii de referinţă, de câte 0,25 puncte procentuale fiecare, ceea ce s-ar traduce într-o dobândă de politică monetară de 3%.
BNR ar putea lăsa lichiditatea excesivă în piaţă, păstrând dobânzile ROBOR sub dobânda de politică monetară. Totuşi, execuţia bugetară în contexul nesiguranţei fiscale ar putea epuiza repede excesul de lichiditate.
