Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România estimează că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0500 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 5,46%, cea mai mică valoare din din noiembrie 2021.
Datele colectate de CFA în luna feruarie 2024 mai arată că, pentru orizontul de 6 luni, peste 83% dintre analiştii financiari incluşi în sondajul lunar anticipează un curs valutar de 5,0029 lei/euro.
În ceea ce priveşte indicatorul de încredere macroeconomică al CFA, acesta a crescut în luna februarie cu 8,6 puncte, până la valoarea de 60,7 puncte, pe fondul majorarii ambelor componente ale indicatorului.
“Ulterior şocului fiscal din ianuarie, care a redus încrederea în economie, în februarie încrederea în economie a revenit către trendul din a două partea anului anterior”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 5,5%, valoarea în creştere faţă de exerciţiul anterior, iar anticipaţiile de creştere economică s-au redus şi se situează la 2,5%.
Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,44% în următoarele 12 luni.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanti, 54% anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea 58% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 38% consideră că acestea sunt corect evaluate.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 52% în următoarele 12 luni
În exerciţiul din luna februarie a fost continuat sondajul privind riscurile care pot afecta România, însă de data aceasta orizontul a fost de 10 ani.
Conform răspunsurilor participanţilor, principalele riscuri anticipate pentru următorii 10 ani provin tot din afară economiei şi anume riscul de conflicte armate între state, riscul de dezinformare precum şi riscul de atacuri cibernetice. Pe al doilea loc sunt plasate riscurile economice, iar dintre acestea se remarcă riscul de lipsă de forţă de muncă precum şi riscul de ne-sustenabilitate a datoriei publice.
Riscurile climatice sunt încă plasate pe ultimul loc, fiind în creştere puternică în ceea ce priveşte intensitatea. Dintre acestea se remarcă riscul de climă extremă precum şi poluarea.
“În privinţa riscurilor pe un orizont de 10 ani, pe primul plan rămân tot riscurile geopolitice, în special dezinformarea, conflictele armate între state precum şi atacurile cibernetice”, adaugă Adrian Codirlaşu.
Sondajul Asociaţiei CFA România reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia încearcă să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
