Măsura introducerii unei cote de TVA reduse pentru produsele agricole ar putea să ducă la stimularea producătorilor agricoli locali, descurajarea evaziunii fiscale în acest sector şi creşterea consumului, însă este nevoie ca această cotă diferenţiată de TVA să se regăsească şi în preţul la raft al produselor, nu doar într-o marjă mai mare de profit pentru producători şi comercianţi pentru stimularea consumului, afirmă Daniel Anghel, Partener, Consultanţă fiscală, PwC România.
Premierul Victor Ponta a declarat că susţine ideea introducerii unui TVA diferenţiat - un TVA de 24%, din care 9% să fie reţinut pentru bugetul de stat şi 15% să fie rambursat producătorului, în măsura în care, evident, prezintă facturi şi în măsura în care toate operaţiunile comerciale sunt făcute în mod legal şi înregistrate fiscal. Deocamdată, nu este clară modalitatea de aplicare şi modul în care Ministerul Finanţelor va administra acest sistem.
În plan social, măsura va reprezenta sprijin "bine-venit" pentru consumatorii care au fost puternic afectaţi în ultimii ani de combinaţia dintre deprecierea leului în raport cu principalele valute internaţionale, inflaţie, majorarea TVA de la 19 la 24% şi creşteri salariale sub nivelul inflaţiei, mai spune Anghel. "Cotele reduse de TVA pentru alimente diminuează inegalitatea socială, ajutând într-o proporţie mai mare gospodăriile cu un nivel redus al veniturilor, pentru că bugetul de consum al acestei categorii de populaţie este constituit într-o mai mare măsură din produse alimentare".
Aproape toate statele europene aplică niveluri reduse de TVA pentru alimentele de bază, acestea situându-se între 0% în Marea Britanie şi 14% în Cehia. Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, toate aplică niveluri reduse de TVA. În Ungaria se aplică TVA de 5% şi 18% pentru diferite categorii de produse alimentare şi pentru diferite servicii. În Polonia, cota de TVA pentru produsele alimentare este de 5%. În Cehia 14%, în Bulgaria 9%, iar în Slovenia 8,5%, potrivit lui Anghel.
Potenţialele riscuri asociate adoptării unei astfel de cote reduse de TVA pentru alimente ţin de costurile administrative ale acesteia. Pentru a asigura mai multă predictibilitate din punct de vedere fiscal mediului de afaceri şi a permite firmelor să se pregătească pentru noul sistem, este nevoie ca trecerea la cota redusă de TVA pentru produsele alimentare să fie anunţată cu cel puţin 6 luni în prealabil.
De asemenea, este nevoie de evaluarea impactului bugetar al acestei măsuri şi de acordul prealabil al Fondului Monetar Internaţional înainte de punerea sa în aplicare, în opinia reprezentantului PwC.
Anghel a explicat că România şi-a asumat începând cu data aderării la Uniunea Europeană obligaţia respectării acquis-ului comunitar a cărui componentă principală în materie de TVA este reprezentată de Directiva 112/2006/CE privind sistemul comun al TVA. În anexa la această directivă sunt enumerate tipurile de bunuri pentru care statele membre pot opta pentru aplicarea unei cote reduse a taxei pe valoarea adăugată. Printre acestea figureaza şi alimentele (inclusiv băuturi, cu exceptia băuturilor alcoolice) destinate consumului uman si animal; animalele vii, semintele, plantele si ingredientele utilizate în mod normal în prepararea alimentelor; produsele utilizate în mod normal pentru a completa sau înlocui alimentele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
